Dec 22
Judetul Valcea
icon1 resita | icon2 Judetul Valcea | icon4 12 22nd, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase: Ramnicu Valcea (resedinta de judet), Baila Govora, Baile Olanesti , Brezoi, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Ocnele Mari.


Judetul Valcea este situat in partea central-sudica a Romaniei in sudul Carpatilor Meridionali fiind axat pe raul Olt. Este delimitat de judetele Sibiu, Alba (nord), Arges (est), Olt (sud-est), Dolj (sud-vest), Gorj (vest), Hunedoara (nord-vest)

Clima judetului Valcea este temperat-continentala, cu slabe influente mediteraneene. Resedinta judetului este municipiul Ramnicu Valcea, situat la confluenta raurilor Olt si Olanesti, la poalele dealurilor Capela, Petrisor si Cetatuia.

Judetul Valcea se bucura de o geografie variata, de la dealuri si munti la vai, ceea ce il transforma intr-un microcosmos al tarii. Aproximativ jumatate din teritoriul sau este acoperit de paduri de stejar, fag, conifere sau alta vegetatie forestiera. In partea nordica, muntii reprezinta peisajul dominant, cu inaltimi de peste 2,200 metri.

Judetul Valcea ascunde numeroase resurse minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, sare, precum si ape minerale recunoscute pentru proprietatile lor curative: afectiuni ale aparatului digestiv, diabet, guta, afectiuni ale aparatului renal, afectiuni dermatologice, afectiuni reumatismale.

In judetul Valcea reteaua de obiective turistice consta in monumente culturale, istorice si arhitectonice, multe fiind unice, cum ar fi manastirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrita, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota cat si Palatul Epicopal al Ramnicului. De asemenea se mai gasesc pe Valea Oltului, campuri geto-dacice si daco-romane, Cetatea Buridava sau Calea lui Traian.

Rezervatiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita si in Muntii Capatana, sunt protejate ca monumente ale naturii , adapostind specii de flora si fauna rare.

In judetul Valcea sunt 6 muzee. Cel mai mare este Muzeul de Istorie din Ramnicul Valcea, cu 50000 de exponate care arata istoria romanilor pe acest pamant. Alte muzee interesante sunt: Memorialul Nicolae Balcescu, aflat in satul sau natal; Muzeul de Arta Ramnicu Valcea, muzeul Gheoghe Magheru din Troianu, Casa Memoriala Anton Pann, Colectia arheologica, carti vechi si arta medievala de la Govora, Muzeul Vinului din Dragasani, Colectia de arta populara etnografica din Bujoreni; Colectia Inatesti, Colectia Gh. D. Anghel din Costesti; Expozitia Gib I. Mihaescu din Dragasani; Colectia Etnografica din Irimesti.

     media: 3.33 din 3 voturi
Dec 22
Judetul Vaslui
icon1 resita | icon2 Judetul Vaslui | icon4 12 22nd, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetului Vaslui sunt: Vaslui (resedinta de judet), Barlad, Husi, Negresti.


Judetul Vaslui este situat in estul Romaniei la granita cu Republica Moldova pe cursul mijlociul al raului Barlad. Este limitat de judetele Iasi (nord), Neamt, Bacau, Vrancea (nord), Galati (sud) respectiv de raul Prut si granita cu Republica Moldova in est.


Relieful colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un peisaj placut, blând si reconfortant. Principalele unitati de relief de pe teritoriul judetului sunt Podisul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, dealuri si depresiuni, terase si sesuri.

Clima este continentala, iarna se afla sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian si vara al aerului continental si tropical. Desi culmile deluroase oscileaza între 200 si 400 m altitudine, prin lucrari de îmbunatatiri funciare si construirea unor baraje ele sunt prielnice dezvoltarii sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura si cresterea animalelor).

Populatia totalã a judetului, potrivit datelor recensãmântului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098% din populatia tãrii si 12,3% din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73% din populatie sunt bãrbati si 50,27% – femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic decât media nationalã (39,3%, fatã de 52,74% pe plan national), însã grupa de vârstã 0-19 ani este mai bine reprezentatã în judetul Vaslui decât pe plan national: 29,46%, fatã de 25,17%.

Este un tinut cu o istorie bogata, cu numeroase dovezi ale existentei multimilenare a poporului român, ale luptei pentru dreptate sociala, pentru unitate si independenta

     media: 1.00 din 2 voturi
Dec 22
Judetul Tulcea
icon1 resita | icon2 Judetul Tulcea | icon4 12 22nd, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase din judetul Tulcea sunt: Tulcea (resedinta de judet), Babadag, Isaccea, Macin, Sulina.


Judetul Tulcea este situat in partea de est a Romaniei, in nordul Dobrogei. Este delimitat de judetele Constanta (sud), Braila (vest) si Galati (nord-est) precum si de Bratul Chilia respectiv granita cu Ucraina in nord si Marea Neagra in est.


Din suprafata totala a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.


Relieful judetului cuprinde, de asemenea, Horstul Dobrogean, rest al cutarilor hercinice, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice: stepa, padurea de stepa si padurea.


Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Tulcea au pus în lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani. Pe harta arheologica a judetului, vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane ofera importante marturii documentare ale vietii materiale si spirituale pe aceste meleaguri.


În judetul Tulcea locuiesc 256.491 persoane, cu 4,5% mai putin decât la recensamântul din 1992. În perioada 1996 – 2002 populatia judetului a scazut cu 5429 persoane. Judetul are cea mai mica densitate, 30,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorându-se suprafetei mari acoperita de ape . Pe teritoriul judetului convietuiesc în armonie, de secole, circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate în viata culturala si spirituala a regiunii. Din datele pe anul 2002, rezulta ca 90% din populatie s-a declarat de etnie româna si 10% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de rusi si lipoveni – 6,3% din populatia stabila, turci si tatari – 1,4%, rromi – 0,9%, greci – 0,7%. Dintr-un total de 92.900 persoane ocupate, domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 46,3%. Se înregistreaza o crestere a numarului persoanelor ocupate de la 90.800 în anul 2000, la 92.900 în anul 2002.

     media: 3.50 din 2 voturi
Dec 22
Judetul Timis
icon1 resita | icon2 Judetul Timis | icon4 12 22nd, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetului Timis sunt: Timisoara (resedinta de judet), Buzias, Deta, Faget, Jimbolia, Lugoj, Sannicolau Mare.


Judetul Timis este situat in partea vestica a Romaniei in Campia de Vest la granita cu Ungaria si Serbia. Este limitat de judetele: Arad (nord), Hunedoara (est), Caras-Severin (sud-est) precum si de granita cu Ungaria si Serbia in vest.


Judetul Timis, cel mai mare judet al Romaniei, cu o suprafata de 8.697 km patrati, beneficiaza de o clima temperata, are doua treimi din teritoriu acoperite cu campii traversate de raurile Timis, Bega si Barzava. La est campia se ridica bland printre dealuri acoperite de vii si livezi spre inaltimile medii ale Muntilor Poiana Ruscai (1300-1400m).


Judetul este populat de peste 690.000 locuitori, peste 60% dintre acestia traiesc in zona urbana reprezentata de doua municipii - Timisoara si Lugoj si cinci orase - Buzias, Deta, Jimbolia, Sannicolau Mare si Faget. Dupa nationalitate 80,1% sunt romani, 9% - unguri, 3,8 % - germani, 2,4 % - sarbi, etc. Capitala judetului - Timisoara, al patrulea oras ca marime al tarii - este un important centru istoric , economic, financiar, cultural si stiintific, adevarata poarta a Romaniei spre Europa Occidentala.



Continuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestata înca din cele mai vechi timpuri, judetul Timis apartinând statului dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II - III d.Ch.).


Regiunea istorica Banat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un voievodat românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnata existenta cetatii "Castrum Timissiensis" - Timisoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si ramâne timp de 164 de ani sub stapânire turceasca, respectiv pâna în anul 1716, când Timisoara este eliberata de Armata Imperiala Austriaca.


Dupa cucerirea Timisoarei de catre trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizari masive cu populatie de origine germanica, ceea ce modifica profilul etnic al regiunii si imprima o noua dinamica a dezvoltarii economice.
Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformari, materializate în vaste lucrari de constructii, ceea ce face ca judetul Timis sa se integreze zonei de civilizatie a Europei Centrale.


Dupa Primul Razboi Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmeaza o perioada prospera în care se înfiinteaza primele intitutii de învatamânt superior si creste numarul institutiilor culturale. Aceasta evolutie pozitiva este însa întrerupta brutal de cel de-al al Doilea Razboi Mondial .
Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura si pe teritoriul pe care-l ocupa si în prezent.
Istoria contemporana este semnata de Timisoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunist au aprins scânteia revolutiei din România. Timisoara devine astfel un simbol al curajului si sacrificiului uman primind titulatura de „oras martir al României“.

Turismul în judetul Timis este reprezentat de un potential natural diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscai pâna la Câmpia Timisului, de varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor asigura oferte de turism pe gustul fiecaruia.

Turismul balnear si de agrement se poate practica în orasul statiune Buzias, în municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si în localitatile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.


Muntii Poiana Ruscai, cu o altitudine de peste 600 m, reprezinta o zona cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvata pentru recreere si drumetii.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Padureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mica, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomesti - Românesti, Bega - Poieni, Bega – Margina, Timis – Cebza, Timis – Costeiu) reprezinta un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânatorii si pescuitului

sportiv.
Potentialul agroturistic ridicat din zona rurala determina deja organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate în special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti care, prin pastrarea traditiilor specifice si asezarea în zona premontana si montana într-o pozitie favorizata, fac ca viata culturala desfasurata pe aceste meleaguri sa fie deosebit de bogata.
Oferta turistica este completata cu traditii, evenimente culturale , monumente si ansambluri arhitecturale care se gasesc atât în Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Manastirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc), cât si în alte localitati: la Ciacova se poate admira "Cula Ciacovei", având cinci secole de existenta; Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul contelui Mercy de la Carani.
Printre ansamblurile manastiresti se remarca bisericile de lemn din localitatile Pietroasa, Dragomiresti, Poieni, Margina, Curtea, Lucaret, Hezeris, Românesti, Zolt. În satul Partos se afla Manastirea Partos, care dateaza din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserica de lemn ridicata în 1759, iar în apropiere de Semlacu Mic se afla Manastirea Saraca, declarata monument istoric .

     media: 3.79 din 14 voturi
Dec 21

Principalele orase din judetul Teleorman sunt: Alexandria (resedinta de judet), Rosiorii de Vede, Turnu Magurele, Videle, Zimnicea

Judetul Teleorman este situat in partea de sud a Romaniei, in centrul Campiei Romane. Este delimitat de judetele: Arges, Dambovita (nord), Olt (vest), Giurgiu (est), respectiv granita cu Bulgaria si Dunarea in sud. Intre aceste limite are o suprafata de 5790 kmp (2,42% din teritoriul Romaniei) si 455000 locuitori.

.Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în mijlocul Câmpiei Române. Teleormanul se numără printre judeţele mijlocii ca întindere, având o suprafaţă de 5790 km² ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa ţării (locul 19). În cuprinsul judeţului Teleorman se află 3 municipii, 2 oraşe şi 92 de comune cu 231 de sate. La sud se mărgineşte cu fluviul Dunărea – limita naturală dintre ţara noastră şi Bulgaria – apoi cu judeţele Olt la vest, Argeş şi Dâmboviţa la nord, Giurgiu la est. Reşedinţa judeţului este municipiul Alexandria

Caracterizat prin relief de câmpie, teritoriul judeţului - monoton la prima vedere – cuprinde o parte din Câmpia Română (şi anume compartimentul vestic al Câmpiei Burnasului şi cel sudic al Câmpiei Găvanu-Burdea), precum şi lunca Dunării din acest sector.

Teritoriul judeţului întruneşte condiţiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru practicarea agriculturii cu irigaţii. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de porumb, grâu, floarea soarelui, lucernă, tutun şi mai puţin favorabile pentru cartofi, fasole, cânepă, in şi alte plante sensibile la uscăciune şi secetă.

Clima este temperat continentală, specifică etajului climatic moderat de câmpie sudică şi se caracterizează printr-un potenţial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori în regim torenţial vara, precum şi frecvente perioade de secetă.

Fluviul Dunărea udă teritoriul judeţului la limita sudică pe o lungime de 119 km, iar râul Olt pe 20 km, Vedea pe 120 km, Teleormanul pe 89 km şi Călmăţuiul pe 112 km. Existenţa celor două porturi pe Dunăre: Turnu Măgurele şi Zimnicea oferă mari posibilităţi de transport fluvial şi de amplasare a unor obiective industriale.

Prima menţiune documentară a numelui Teleorman datează din 14 mai 1441 într-un act “ Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod”, domnul Ţării Româneşti.

Denumirea judeţului Teleorman este presupusă ca derivând de la cea a râului cu acelaşi nume şi de la “Marea pădure cumană Teleormanul” care acoperea cândva aproape în întregime teritoriul actual al judeţului. Toponimul “Teleorman” derivat din Deleorman “pădure deasă” este considerat ca datând din timpul cumanilor, cu semnificaţia de pădure mare şi întunecoasă, “pădure nebună” folosit şi în limba turcă veche cu aceeaşi semnificaţie. În urma studiilor întreprinse asupra reconstituirii arealului pădurii în diferite epoci s-a dovedit existenţa pe acest teritoriu a unei vieţi economice îndelungate şi bine organizate.

De-a lungul timpului, judeţul Teleorman s-a caracterizat printr-o relativă stabilitate a limitelor sale administrative.

Ca unitate administrativă, judeţul Teleorman face parte din districtele de veche tradiţie ale Ţării Româneşti.

Nord-estul judeţului este bogat în rezerve de ţiţei şi gaze naturale. Aici au fost instalate multe sonde petroliere pe teritoriul mai multor localităţi – Blejeşti, Siliştea, Trivalea-Moşteni, Ciolăneşti, Poeni, Talpa, Videle.

Fiind un judeţ de câmpie cu o suprafaţă mare arabilă, judeţul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-roşcat de pădure, fapt ce permite posibilitatea unor investiţii deosebit de avantajoase.

O altă bogăţie o constituie lacurile naturale (Suhaia, Baldovineşti, Belciug) şi cele artificiale amenajate pentru piscicultură.

     media: 3.64 din 11 voturi
Dec 21
Judetul Suceava
icon1 resita | icon2 Judetul Suceava | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase din judetul Suceava sunt: Suceava (resedinta de judet), Campulung Moldovenesc , Falticeni, Gura Humorului, Radauti, Siret, Solca, Vatra Dornei.


Judetul Suceava este situat in partea de nord a Romaniei in nordul Moldovei , in bazinele superioare al raurilor Bistrita si Siret. Este delimitat de judetele: Botosani, Iasi (est), Neamt, Harghita, Mures (sud) Maramures, Bistrita-Nasaud, (vest) respectiv de granita cu Ucraina in nord.


Judetul Suceava este un pamant al legendelor, locul de nastere a unei vechi civilizatii, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezenta in pamantul imbibat de glorie.

Una din trasaturile de baza ale acestei zone este faptul ca, pe o suprafata restransa se gasesc un mare numar de atractii turistice , se gasesc facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru pescuit si vanatoare, dar mai ales pentru odihna si recreere.


Muntii judetului Suceava au un potential deosebit, fiind variati si pitoresti. Drumul ce trece prin masivul Caliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslau si Rarau. Privelisti minunate oferite de cheile raurilor Bistrita, Moldova si Suceava, apele involburate pravalindu-se peste rocile din albii.

Puncte de interes turistic: Cetatea Princiara Suceava, Manastirea Sf. Ioan din Zamca, Biserica Sf. Dumitru si Biserica Miruli. Muzeul National Bucovina cu exponate arheologice si istorice valoroase.


Zona Dornei poate fi considerata una din cele mai frumoase imbinari intre natura si creatia umana, rezervatiile naturale, printre care si padurea seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabila priveliste a naturii desfasurate, monumentele pictate incluse de UNESCO intre capodoperele de arta ale lumii.
Printre aceste monumente se distanteaza Manastirea Voronet (1488). La mica distanta una de alta, se gasesc manastirile ortodoxe: Humor (1530), Moldovita (1532), Sucevita (1584) vizitate de iubitorii de arta si cultura. De asemenea se mai gasesc Manastirile Dragomirna (1609), o broderie in piatra, Putna (1469) construita de Voievodul Stefan cel Mare, care adaposteste mormantul acestuia.

Alte manastiri de mare valoare istorica si religiaosa sunt cele de la Stanisoara, Slatina, Rasca si Pobota.

Un loc special il ocupa satul Marginea, unde olari indemanatici realizeaza faimoasa ceramica neagra, renumita in toata lumea.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Sibiu
icon1 resita | icon2 Judetul Sibiu | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetului Sibiu sunt: Sibiu (resedinta de judet), Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Medias, Ocna Sibiului , Talmaciu.



Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei respectiv in sudul Transilvaniei, la contactul dintre Depresiunea Transilvaniei si Carpatii Meridionali. Este limitat de judetele: Brasov (est), Arges, Valcea (sud), Alba (vest), Mures (nord).

Asezat în centrul ţării , judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ - 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ - 24o57’ longitudine estică .

Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş , o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief.

Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă , totalizând 2043 km , se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară , cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil.m3.

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.

În prezent, pe tot cuprinsul judeţului sunt răspândite 112 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.

Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).

Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti.

Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor şi trofeelor de vânătoare, de istorie naturală şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului , unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.

Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Salaj
icon1 resita | icon2 Judetul Salaj | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetului Salaj sunt: Zalau (resedinta de judet), Cehu Silvaniei, Jibou, Simleul Silvaniei.

Judetul Salaj este situat in partea de nord-vest a Romaniei, la contactul dintre Podisul Transilvaniei si Dealurile de Vest. Este limitat de judetele Satu-Mare, Maramures (nord), Bihor (sud-vest), Cluj (sud-est).

Relieful este extrem de complex, predominând formele deluroase şi montane. Zona
deluroasă este compusă din Podişul Someşan şi Dealurile piemontane ale Silvaniei,
iar zona de munte este reprezentată în partea sud-vestică prin cele două
ramificaţii nordice ale Munţilor Apuseni : culmile Meseşului şi Plopişului.

Reţeaua hidrografică cuprinde râurile Someş, Crasna, Almaş, Agrij, Sălaj şi Barcău,
precum şi câteva mici lacuri naturale şi artificiale. Apele acoperă 57,8 kmp,
reprezentând 1,5% din suprafaţa judeţului.

Clima Judeţul Sălaj se află sub directa influenţă a maselor de aer din vest,
încadrându-se în sectorul cu climă continental moderat. Temperaturile medii
anuale sunt cuprinse între 8° şi 9° C în cea mai mare parte a judeţului .
Precipitaţiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm şi
800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munţii Meseş şi Plopiş, iar mai mici
în Depresiunea Almaş - Agrij şi pe valea Someşului.

Fauna şi flora Pe teritoriul judeţului există un număr de 13 arii protejate de
interes naţional, acestea însumând o suprafaţă de 51,26 ha. Există o bogată faună
cinegetică compusă din mistreţi, cerbi carpatini, căprioare, urşi, iepuri , fazani,
etc. Apele curgătoare , precum şi lacul de acumulare de la Vârşolţ sunt bogate în
diverse specii de peşti, cum ar fi :crap, caras, biban, ştiucă, somn, etc.

Resursele naturale sunt destul de variate : cărbune brun, lignit, calcar, mari
rezerve de nisipuri cuarţoase, alabastru, argilă şi o varietate de tuf
vulcanic denumit « Trass ». Se găsesc, de asemenea ape minerale eficiente în
tratarea bolilor reumatismale,gastrice şi diabetice, dar şi importante surse
de ape termale (41°C) similare cu cele din staţiunea Felix.

     media: 4.60 din 5 voturi
Dec 21
Judetul Satu-mare
icon1 resita | icon2 Judtul Satu-Mare | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetul Satu Mare sunt: Satu Mare (resedinta de judet), Ardud, Carei, Negresti-Oas, Tasnad.


Judetul Satu Mare este situat in nord-vestul Romaniei in bazinul raului Somes la contactul Campiei de Vest cu Podisul Somesan si cu Carpatii Orientali. Este delimitat de judetele Maramures (est), Salaj (sud-est)j, Bihor (sud) respectiv granita cu Ungaria in vest si granita cu Ucraina in nord.


Situat in partea de nord-vest a Romaniei, judetul Satu Mare (4.405 km patrati) este una din portile principale ale Romaniei, avand granite cu Ungaria si Ucraina. Avand un climat temperat-continental, judetul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani i.Hr., oamenii locuind pe terasele inalte din Tara Oasului (Remetea-Oas, Boinesti, Calinesti-Oas etc.). In aceasta regiune Dacii au creat in circa 1000 de ani, o civilizatie dezvoltata, in special la Mediesu-Aurit. Situat la intersectia unor drumuri comerciale importante, avand nenumarate resurse naturale , judetul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasa, cu evenimente memorabile. Puternice cetati ale caror ruine se afla in Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Tamaseni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste tinuturi. In epoca moderna judetul Satu Mare se mandreste cu personalitati care au activat in spiritul umanismului: arhiepiscopul Grigore Maior, fondator de scoli, Francis Kolcsey, luptator pentru libertate si justitie sociala, doctor Vasile Lucaciu, aparator al populatiei romanesti din Satu Mare si Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul XX a marcat profund judetul Satu Mare prin cele doua razboaie mondiale si prin Unirea Transilvaniei cu Romania pe 1 Decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Gheza in 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu razboaie si catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese si sperante dupa Decembrie 1989. Aici se gasesc multe muzee care asteapta sa fie vizitate: Muzeul Judetului (arheologie si stiintele naturii); Muzeul Orasului Tasnad (istoria si etnografia orasului); Muzeul Tarii Oasului din Negresti-Oas, fondat in 1972 (muzeu de etnografie in aer liber); Muzeul Etnografic al Svabilor din Petresti cu peste 200 de exponate cat si Rezervatia Dacilor Liberi de la Mediesu-Aurit.

     media: 4.00 din 6 voturi
Dec 21
Judetul Prahova
icon1 resita | icon2 Judetul Prahova | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele oraseale judetului Prahova sunt: Ploiesti (resedinta de judet), Azuga, Baicoi, Boldesti Scaeni, Breaza, Campina, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte .

Judetul Prahova este situat in partea central-sudica a Romaniei, in nordul Munteniei, pe cursul raurilor Prahova si Teleajen. Este delimitat de judetele: Ilfov, Ialomita (sud), Dambovita (vest), Brasov (nord), Buzau (est).

Refieful variat, sub forma de amfiteatru, contine in proportii egale munti, dealuri si campii.
Resedinta administrativa a judetului este Ploiesti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord departare de Bucuresti.
Ploiestiul s-a dezvoltat datorita pozitiei sale geografice si in special datorita petrolului, fiind capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume inca din anul 1503.

Obiective turistice in Judetul Prahova:

Valea Prahovei cu statiunile Sinaia, Azuga, Breaza si Busteni fac parte din cea mai frumoasa regiune a Carpatilor fiind o zona interesanta ata pentru turisti cat si pentru investitori.

Valea Teleajenului si Valea Slanicului, cu statiunile lor Valenii de Munte, Cheia si Slanic completeaza potentialul turistic al acestui judet.
Fiecare statiune are particularitatile sale si propriile ei facilitati de cazare si tratament.

Manastirea Sinaia , construita intre 1695-1796 in stil brancovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise si opere de arta valoroase.
Statiunea Busteni este situata pe Valea Prahovei, la 135 km departare de Bucuresti, intre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului marii) si Vf. Cosila (2.489 m altitudine).
Azuga, situata pe drumul national la 15 km de Busteni, este cunoscuta inca din secolul al XIII-lea ca loc de tratament datorita apelor sale minerale.

Valenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului si inconjurat de dealuri acoperite cu paduri, cunoscut datorita Universitatii de Vara "Nicolae Iorga" care reuneste oameni de stiinta din Romania si de peste hotare.

Statiunea Slanic, situat pe Valea Slanicului, la 400 m deasupra nivelului marii, este renumit pentru terapia cu aerosoli si helioterapie in mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m inaltime rezervatie naturala ), Vf. Piatra Verde la 4 km departare de oras, oferind turistului o minunata panorama.

     media: 3.00 din 10 voturi

pagina urmatoare >> << pagina anterioara

Beautiful singles in your area. Meet them now!