Dec 21

Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in zona de contact a Campiei Romane cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dambovita are un relief variat ce se desfasoara in trepte: la nord se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, in continuare, campia inalta a Targovistei si campia Titu.

Judetul Dambovita se invecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.

Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa in zonele inalte, iar in zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.

Cu o suprafata de 4054 km2, judetul Dambovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentand 1,7% din teritoriul tarii, situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.

In judetul Dambovita exista numeroase posibilitati de agrement pentru turisti: se pot face excursii in masivul Bucegi,se pot vizita monumentele istorice, arheologice si religioase din imprejurimi.

Palatul Brancovenesc de la Potlogi- Palat in stil brancovenesc, construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti, fatada orientata spre un elesteu, astazi secat, are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana, care se aseamana cu unele prezente la Mogosoaia in foisor, la biserica Coltei in exterior, in varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Complexul Muzeal Curtea Domneasca de la Targoviste, resedinta domneasca a lui Mircea Cel Batran (1394) singura capitala a Tarii romanesti (1431) unde au domnit personalitati importante ale vremii, printre care amintim pe bravul domnitor Vlad Tepes, cunoscutul erou al novelei lui Bram Sthoker Dacula, complexul continand si celebrul Turn al Chindiei.

Mai pot fi vizitate ruinele conacului Vacaresti, Biserica Stela, Biserica Andronesti, Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor, Muzeul tiparului si al cartii vechi,Manastirea Dealu si Manastirea Viforata, spre Cetatuia Negru Voda, spre Namaiesti, schitul Cota 1000.

Judetul Dambovita constituie o zona turistica de mare interes datorita numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila, carora li se adauga pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi. De asemenea, statiunea balneoclimaterica Pucioasa atrage numerosi turisti la odihna si tratament.

Judetul Dambovita constituie o zona turistica de mare interes datorita:
- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila (Curtea domneasca din Targoviste cu Turnul Chindiei);
- frumuseti si unicate ale naturii reprezentate de pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi.

- reculegere spirituala la importantele manastiri ortodoxe -Manastirea Dealu, Manastirea Viforata-, Centrul ecumenic Vulcana Bai -avand in prezent o biserica ortodoxa, o moschee si o sinagoga,de aseamenea cura si tratament balneo-climateric la statiunea balneoclimaterica Pucioasa, agroturism in localitatile Moroeni si Pietrosita.

Cercetarile arheologice de teren si sistematice au permis surprinderea unei locuiri intense in toate epocile si perioadele istorice, harta arheologica a judetului Dambovita oferind un argument peremptoriu in demonstrarea unei continuitati de vietuire, un foarte bun exemplu oferindu-l comuna Vacaresti, in satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregii noastre istorii,primele indicii au fost constituite de recoltarea unor unelte de silex din zona satelor Ionesti si Puntea de Greci, importante si prin aceea ca reprezinta o limita estica a zonelor de semnalare a grupurilor de homo erectus in prima parte a paleoliticului inferior.

In cadrul aparitiei si evolutiei societatii omenesti in spatiul carpato-dunareano-pontic, urmele asezarii si activitatii omului pe meleagurile judetului Dambovita atesta o vechime ce coboara in Paleolitic, prima treapta a istoriei societatii omenesti, in paleoliticul superior -cca. 35000-10000 ani in urma- aria si numarul descoperirilor creste -Potlogi, Morteni, Butimanu-, iar neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca din fazele sale timpurii -Bratestii de Sus-, dar si in cele avansate -Corbii Mari, Croitori, Genagoesti, Moara din Groapa, Odobesti, Padureni s.a.-, cercetarile atestand faptul ca este vorba de agricultori, cu locuinte de suprafata, construite in faza mijlocie a culturii Gumelnita, cu podina de lut, pereti de lemn lipit cu pamant si prevazute cu vetre.

Epoca bronzului (2000-1200 i.e.n.) se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina situate pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa, Nucetel, Racovita etc, dezvelirea unor morminte in cutii de piatra la Runcu, Voinesti, Candesti, Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice a judetului era in aceasta perioada pana in zonele montane.

Etapele urmatoare sunt in general marcate de prezenta tezaurelor monetare, in prima faza marcand legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene, romane -tezaurele de la Brancoveanu si Gaesti sau descoperirile izolate de la Moreni, Patroaia sau Tachitele- mai apoi baterea propriei monede -Adanca, Caprioru, Cojasca, Crevedia, Podu Cristinei, Urseiu- si in cele din urma dupa cucerirea romana unificarea politica, economica si strategica reprezentata de adoptarea dinarului republican roman ca principala moneda de schimb -tezaurele de la Brancoveanu, Valea Voievozilor, Vladeni, Voinesti-.

     media: 4.00 din 1 vot

Beautiful singles in your area. Meet them now!