Dec 21
Judetul Botosani
icon1 resita | icon2 Judetul Botosani | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, ceilalţi vecini fiind judeţele Iaşi la sud şi Suceava la vest. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării ( Horodiştea - 48gr.15min.06sec. latitudine nordică ).


Municipiul Botoşani este principalul oraş si centrul administrativ al judeţului. Atât judeţul cât şi municipiul sunt menţionate pentru prima dată in documente istorice începând cu anul 1439. Cu toate acestea, municipiul Botoşani este mult mai vechi decât înregistrarea din aceste documente. Situarea pe drumurile comerţului de tranzit din Moldova medievală ce legau marile centre comerciale europene a făcut ca oraşul Botoşani sa fie numit centrul administrativ al judeţului încă din anul 1741, fiind şi o importantă piată de schimb pentru comerţul cu animale şi produse agricole. Numeroase organizări teritoriale au făcut ca suprafaţa judeţului să sufere modificări. Suprafaţa totală a judeţului a fost in 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp in 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 21% din teritoriul naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile si apele curgătoare cuprind 1383 kmp din suprafaţa judeţului ( 28 % ). Principalele ape curgătoare sunt : Prutul, Siretul, Jijia, Başeu, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni şi Suliţa cunoscute si ca importante centre piscicole. Cea mai mare acumulare de ape se află pe râul Prut, la graniţa judeţului cu Republica Moldova - lacul de acumulare de la Stânca, comuna Ştefanesti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cubi si o suprafaţă ocupată de 5900 ha ( la nivel normal). Scopul acestei acumulări este prevenirea inundaţiilor, irigarea terenurilor agricole si alimentarea cu apă potabilă a localităţilor din zonă. Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat. Clima se caracterizează prin ierni friguroase si veri călduroase si secetoase. În perioada 1996-2000, temperatura aerului a oscilat între -277 grade Celsius ( 29.11.1996 ) şi +386 grade Celsius ( 22.08.2000 ) . În acelaşi interval de timp cele mai puţine precipitaţii s-au înregistrat în 2000 ( 4549 mm/mp ), iar cele mai multe in anul 1998 ( 8237 mm/mp ).


Compoziţia geologică a fost influienţată de această acoperire intensă cu ape de-a lungul secolelor. De exemplu, judeţul Botoşani este bogat in zăcăminte de argilă, betonită si posedă depozite de tufă calcaroasă, formată de izvoarele bogate în piatră de var ( oxid de calciu ). Pe valea râului Prut se află formaţiuni de roci de piatră de var . Alte argile si marne sunt răspândite pe arie întinsă a judeţului. Există de asemenea importante zăcăminte de turbă ( zona Dersca ). Surse geologice ale judeţului Botoşani cuprind nisipuri de înaltă calitate si depozite de piatră de var, andezite si sulf. Judeţul este, de asemenea, cunoscut pentru parcurile si pădurile sale, în special in jurul municipiului Botoşani. Există păduri in apropierea oraşului iar in zona localitătii Tudora se află o rezervaţie de arbori de tisa. Cu toate acestea, numai 115 % din teritoriul său este acoperit cu păduri si vegetaţie forestieră.


Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice si sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice în România prin compozitie si puritate.

În partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se gasesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia.
Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (Stîncesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.

Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.
Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.
Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn

     media: 5.00 din 3 voturi

Beautiful singles in your area. Meet them now!