Dec 21
Judetul Arges
icon1 resita | icon2 Judetul Arges | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Situat in sudul tarii, judetul Arges este traversat de paralela 45° latitudine nordica, si este strabatut la est de meridianul 25° longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu judetele Olt si Valcea la vest. Relieful judetului este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pana la 160 m altitudine. Muntii Fagarasi (din Carpatii Sudici) se afla in nord, cu Varfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2.508 m) dominand regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic si o parte din Campia Romana traseaza granita estica a judetului. Campia Gavanu-Burdea se gaseste la est, pe cand vaile raurilor Olt si Arges se intind catre vest. Cea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. In zona de munte si de deal se intalnesc o multitudine de lacuri glariare cat si lacuri artificiale. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului. Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicatie, fac din judetul Arges o zona turistica de nivel national.


Situat in partea centrala a Romaniei langa Carpati, la 150 km distanta de Bucuresti, orasul Curtea de Arges a fost prima capitala a tarii in 1330 si detine valoroase monumente de arta, adevarat muzeu al istoriei romane. Biserica domneasca, construita de familia Basarab in secolul al XIV-lea, este o biserica bizantina clasica, monument de arta si arhitectura medievala romaneasca. Aici se gasesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de pret sunt sunt cele care dateaza din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu si Radu I. Manastirea Curtea de Arges, construita din piatra de Albesti, avand ca ctitor pe Neagoe Basarab (1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din Romania. Faima sa este legata de legenda Mesterului Manole care este cunoscuta in toate lumea. Numai la cativa kilometri departare se gaseste Castelul lui Vlad Tepes , cunoscut astazi ca Dracula. Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu, si care are o vedere pitoreasca asupra Vaii Argesului.

Regiunea Arges, locuita din vremuri stravechi, a favorizat dezvoltarea asezarilor geto-dacice care au devenit in timp centre economice puternice in schimburile comerciale dintre populatiile de la nord si sud de Carpati, cat si dintre daci si greci. Aceste asezari reprezinta leaganul feudalismului centralizat al Tarii Romanesti, Seneslau stabilindu-si curtea regala in regiunea Argesului. Nobilimea romana si-a stabilit resedinta la Curtea de Arges si Campulung Muscel, localitatile devenind puternice centre comerciale si culturale in zona.

Date generale
Populatie: 671.446 locuitori ( 01.07.2001)
Suprafata: 6.826 kmp
Localizare: in partea central-sudica a Romaniei
Orase: Pitesti (184.171 locuitori, resedinta judetului), Campulung Muscel (44.858 locuitori), Curtea-de-Arges (35.895 locuitori), Colibasi (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori), Topoloveni (9.881 locuitori)
Atractii turistice :
- Valea si cheile Dambovitei,
- Pestera Dambovicioara ,
- Cheile Topolog,
- Lacul Vidraru (lac de baraj pe raul Arges)
- Rezervatii naturale si monumente ale naturii (Albesti, Mihaiesti, Suslanesti (rezervatie paleontologica), rezervatia botanica de la Negrasi)
- Statiuni: Badesti (la 60 km de Pitesti), Bradetu (28 km departare de Curtea de Arges)
- Monumente si vestigii istorice: Cetatea Jidava ( la 4 km de Campulung, o puternica fortificatie romana construita in timpul imparatilor Commodus (181 - 193 e.n.) si Septimius Severus (193 - 211e.n.)), Curtea Domneasca de la Curtea de Arges (ridicata in secolul al XII-lea, prima capitala a Tarii Romanesti), fortareata Poenari (construita in timpul domniei lui Vlad Tepes), constructiile feudale de la Glavacioc si Aninoasa
- Manastiri si biserici: manastirea Curtea de Arges (situata la 38 km de Pitesti, a fost construita de Neagoe Basarab in 1517), manastirea Negru Voda (situata la Campulung, a fost ridicata de domnitorul Negru Voda (1215), reconstruita de primul domnitor al Tarii Romanesti, Basarab I, si terminata de fiul acestuia, Nicolae Alexandu Basarab (1352 - 1364), Biserica Domneasca din Pitesti (construita de Constantin Serban Basarab si sotia sa, Doamna Balasa), Manastirea Cotmeana (ridicata de Mircea cel Batran)

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda si, desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou. Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI). Conform documentelor, manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa. In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul "Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie") pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa. Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca dateaza din secolul al XIV-lea.

Manastirea Cotmeana, ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, 1386-1418, este construita din caramida decorata în exterior cu o succesiune de firide cu arhivolte marcate prin discuri de ceramica smaltuita, asemenea multor monumente bizantine din secolele 13-14. - Manastire Glavacioc, mentionata în documente prin anul 1441, refacuta de Vlad Calugarul, 1482-1495, folosita deseori ca resedinta domneasca.

Într-un valoros ansamblu arhitectonic, de traditie brancoveneasca, construita în 1677, se încadreaza si manastirea Aninoasa, construita de boierul Tudoran Vladescu.
Pe drumul catre Rucar-Bran, se înalta mausoleul de la Mateiasi, o constructie ampla care cinsteste memoria eroilor romani cazuti în Primul Razboi Mondial . Se afla aici un turn înalt care domina zona, spre care urca scari monumentale.

Monumentul cel mai impresionant ramane însa actuala Biserica Episcopala, cunoscuta si sub numele de Manastirea Curtea de Arges, ctitorita si sfintita de Neagoe Basarab, în 1517. Biserica are un echilibru al volumelor, si o suplete iesita din comun. Construita în doua registre, despartita printr-un brau de piatra torsionat, suprafata ocupata de biserica este de 756m2, iar înaltimea pana la varful turlei este de 31 de m. Cele patru turle sunt bogat decorate, primele doua de pe pronaos, torsionate una catre cealalta, iar la întretaierea arcurilor se afla mici discuri cu cate un porumbel de piatra aurit tinand în cioc un clopotel ce suna la adierile vantului. În interior îsi dorm somnul de veci Nagoe Basarab, ctitorul, sotia sa, Doamna Despina si patru dintre copii lor, precum si întregitorii de neam si tara, regii Romaniei moderne Carol I si regina Elisabeta ca si cele ale regelui Ferdinand I si regina Maria. De Manastirea Curtea de Arges este legata una dintre cele mai reprezentative creatii ale folclorului literar romanesc, legenda mesterului Manole, pregnanta metafora a ideii de jertfa întru creatie. Marturie graitoare a acelor vremuri este izvorul mesterului Manole.

Sat de oieri ce-si urca primavara turmele in munte si le mai coboara toamna cand se face "ravasitul oilor", Podu Dambovitei pastreaza traditii nealterate de cateva milenii. Cantece de oierit, doine, hore pot fi culese aproape de la fiecare batran al satului, in zeci de variante. La fel, portul popular are aici sute de taine si simboluri pe care tot cei batrani stiu a le descifra si interpreta. Risipit, sub forma de evantai, de-o parte si de alta a Dambovitei, in miez de iarna, adormit in zapada, satului ii da viata doar fumul iesit pe cosurile caselor. In rest, e amortire. In clipa insa, cand soarele brazdeaza printre varfurile muntilor Piatra Craiului si turmele de oi pornesc in sus, aceleasi cantece de oierit, doine si hore incep a se auzi, calatorindu-se, "peste ape, peste punti/peste codrii de pe munti...". Semn ca la Podu Dambovitei se desprimavareaza.
La 5 km de Rucar, pe traseul Rucar-Bran, Podu Dambovitei e asezat ca intr-o galeata. "Prizarit" la poalele muntilor Piatra Craiului, strajuit de inaltimile verticale ale stancilor Cheilor Dambovicioarei, de-a stanga, si inconjurat, ca un brau strans, de dealuri ceva mai domoale pe flancuri, sate la o prima privire, ar parea de-a dreptul sufocat. Insa tocmai aici Dambovita, cu mult inainte de a se pune prima piatra de temelie a asezarii, si-a creat un "spatiu de respiratie". Asta dupa ce, la randu-i, a iesit aproape gatuita din inclestarea de Scylla si Caribda a versantilor Cheilor Dambovicioarei. Si asa cum larga a fost "respiratia" Dambovitei, la fel de largi la suflet sunt locuitorii asezarii. Veseli, primitori, n-ar precupeti nici un efort pentru a va face sa va simtiti cat mai bine, oaspeti fiindu-le! Caci de le treceti pragul, veti simti, ca-n copilarie, cum suflete calde si maini indemanatice (de gastronomi verificati) va vor ocroti si va vor bucura zilele de vacanta petrecute aici. Ba mai mult, va vor calauzi pasii (ca pe vremuri Ariadna) prin "labirinturi" nelegiuit de frumoase: Cheile Dambovitei, Cheile Dambovicioarei, Pestera Ursilor, Pestera Dambovicioarei, excursii de o zi la Curtea de Arges cu un microbuz, spre Podisor, Braniste, Bran etc. Veti putea participa la parada portului popular sau la intreceri precum: cel mai puternic barbat la ridicarea pietrelor sau competitia de tranta barbateasca romaneasca. Ori daca va prinde in concediu data de 20 septembrie cand are loc "Expo Pastoralis", moment ce coincide cu "ravasitul oilor" (coborarea de la munte), veti participa, ca spectator, la concursuri de animale: vaci, oi cai, caini etc, intreceri de cai in galop, serbare campeneasca si spectacole de muzica folclorica . Si veti fi binecuvantati cu atata voie buna incat, oricat de obositi ati fi, nici o clipa nu veti fi tentati sa spuneti "grabiti apusul soarelui".

Pestera Dambovicioare este situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar, pe drumul spre Cabana Brusturet - Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat, spectaculos. Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara". Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume - la cca 1 km - este usor accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei care strabate aceste chei. Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin ramificate, traseul sau fiind putin ascendent. Localnicii o cunosteau inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o citeaza in lucrarea stiintifica Mineralogia magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima forma carstica de acest fel din Muntenia, mentionata intr-un studiu de specialitate. Cercetarile recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse inca in circuitul de vizitare.

In judetul Arges se gaseste si Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, care este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii si are un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu.

     media: 1.50 din 4 voturi

Beautiful singles in your area. Meet them now!