Mar 17
Judetul Alba este compus din 4 municipii, 7 oraee și 67 de comune dupa cum urmeaza:
Alba Iulia
Aiud
Blaj
Sebeș

Abrud
Baia de Arieș
Câmpeni
Cugir
Ocna Mureș
Teiuș
Zlatna



Albac
Almașu Mare
Arieșeni
Avram Iancu
Berghin
Bistra
Blandiana
Bucerdea Grânoasă
Bucium
Câlnic
Cenade
Cergău
Ceru-Băcăinți
Cetatea de Baltă
Ciugud
Ciuruleasa
Crăciunelu de Jos
Cricău
Cut
Daia Română
Doștat
Fărău
Galda de Jos
Gârda de Sus
Gârbova
Hopârta
Horea
Ighiu
Întregalde
Jidvei
Livezile
Lupșa
Lopadea Nouă
Lunca Mureșului
Meteș
Mihalț
Mirăslău
Mogoș
Noșlac
Ocoliș
Ohaba
Pianu
Poiana Vadului
Ponor
Poșaga
Rădești
Râmeț
Rimetea
Roșia de Secaș
Roșia Montană
Sălciua
Săliștea
Săsciori
Sâncel
Sântimbru
Scărișoara
Sohodol
Stremț
Șibot
Șona
Șpring
Șugag
Unirea
Vadu Moților
Valea Lungă
Vidra
Vințu de Jos
     media: 3.67 din 3 voturi
Dec 22

Cetatea Bastionara Alba Iulia

Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata între anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss.

Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împaratului, situat pe latura de nord a cetatii.

Fortificatia a fost denumita în proiectul lui Weiss "Fortificatia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei".


Între secolele XVIII-XIX cetate a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.
Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip.

Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat în centru un blazon încoronat cu câmpuri multiple si frunze de acant.
Zidurile cetatii sunt construite din caramida , piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurând la baza 3m, iar la vârf 1,20 m fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza înpingerile pamântului. Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig.
Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre câmpul de instructie din vest.
Cetatea este impresionanta atât prin elementele decorative, cât si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice în toata arhitectura militara europeana. Fara îndoiala, sursa de inspiratie pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.




Catedrala Reîntregirii


Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Încoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.


Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Tirgoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.


Constructie impunatoare, ridicata între 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost încoronati suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii.
Edificiul are forma de cruce greaca înscrisa, cu un pridvor deschis, în interior se patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust si altar. Decoratia pictata în fresca este realizata în spiritul iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu.
De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleasi motive decorative de inspiratie brâncoveneasca.
Ansamblul este dominat de un turn -clopotnita, înalt de 58 m, terminat în forma de cupola sprijinita pe coloane.
În prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.



Catedrala Romano-Catolica


Ridicata în secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugându-se ulterior doua nave în zona transeptului.


Cea mai importanta constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fara îndoiala capela "Lazo", aflata pe latura nordica a catedralei, în interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice târzii, având cheia de bolta decorata cu blazoanele unor personalitati transilvanene.
În interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau (situate în nava laterala sudica) si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund (situate în nava laterala opusa)



Muzeul Unirii - Cladirea Babilon


Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit in Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta celui mai important monument de arhitectura romantica din oras.


La origine cladire cu destinatie militara, cladirea Babilon a fost construita intre 1851-1853. Cladirea are 2 etaje si peste 100 de încaperi unde se afla expozitia de baza, depozitele, biblioteca si laboratoarele de restaurare


Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.
Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii "Astra", fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Perioada crizei economice si anii ce i-au urmat au influentat negativ activitatea muzeului albaiulian.


O veritabila renastere a muzeului are loc in 1938, cand Nicolae Iorga il numeste director pe profesorul Ion Berciu, o personalitate erudita si dinamica, care va sti sa utilizeze cu eficienta resursele financiare, atat prin cercetarile arheologice dar mai ales prin fondarea revistei muzeului "Apvlvm" in 1939.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial , odata cu instaurarea dictaturii comuniste, la conducerea muzeului ajung figuri obscure, urmandu-se astfel principiul antiintelectualist, care a ramas una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii culturale din Romania pana in 1989.
In 1958 fosta Casa a Armatei, care includea istorica Sala a Unirii, trece in administrarea muzeului.
Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii "Babilon", datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba Iulia.


Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii "Babilon", institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.
Accentuarea cultului personalitatii lui Ceausescu incepand cu anii ’80 va marca si destinul muzeului albaiulian, in 1987 cadre ale Muzeului de Istorie al P.C.R. si ale Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste procedand la o radicala revizuire ideologica a expozitiei, ale caror urmari nu vor putea fi decat partial inlaturate dupa 1989.


In prezent muzeul se afla intr-un amplu proces de reorganizare a expozitiei sale de baza, in 1998, cu ocazia aniversarii celor 80 de ani de la Marea Unire, reusindu-se totodata si deschiderea expozitiei permanente de etnografie, in spatiile adiacente Salii Unirii.



Monumente istorice


In Alba Iulia se pot gasi o serie de monumente si grupuri statuare de o importanta deosebita atat din punct de vedere istoric cat si arhitectural.
In cetate, cele mai importante sunt monumentele dedicate lui Mihai Viteazul si rascoalei de la 1784, precum si cele doua monumente din fata Universitatii dedicate eroilor cazuti in bataliile de la Custozza si pentru apararea orasului.
Tot in cetate, in fata salii Unirii se afla un grup statuar cu personalitati de seama care si-au adus contributia la realizarea Marii Uniri.

Monumente si statui se gasesc si in afara zidurilor cetatii, cum ar fi statuia lui IIC Bratianu, statuia lui Mihai Eminescu si monumentul Lupoaica, reprezentand legenda intemeierii Romei.



Statuia ecvestra si basorelieful închinat lui Mihai Viteazul


Amplasata în fata palatului princiar, statuia lui Mihai Viteazul a fost realizata în bronz de catre sculptorul Oscar Han (1968).

Amplasat în fata Palatului princiar, în spatele statuii ecvestre, basorelieful a fost realizat de catre Horia Flamandu(1975) si-l reprezinta pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei tari române unite.
Basorelieful are o lungime de 6,20 m si o latime de 3 m, iar la baza se afla o placa pe care este însemnat
"Aici la Alba Iulia în anul 1600 ca un simbol al dreptului istoric al poporului român de a trai unit, liber si independent s-a înfaptuit prin lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul, maretul act al primei uniri politice a celor trei principate române- Tare Româneasca, Moldova, Transilvania - mai 1975".


Obeliscul


n fata portii a III-a a cetatii a fost ridicat în anul 1937, din initiativa "Astrei" si cu contributia populatiei, un frumos obelisc închinat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784-1785.
El a fost realizat din granit de catre arhitectul E. Mihaltan si sculptorul Negrulea.
La baza se afla o celula simbolica, în partea de est o Victorie Înaripata tinând în mâna o cununa de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Closca si Crisan.
Pe soclul obeliscului apare inscriptia:
"Smerita închinare lui Horea, Closca si Crisan", ceea ce exprima omagiul adus celor trei martiri.


Monumentul Custozza si Monumentul Losenau


În parcul din fata Universitatii I Decembrie 1918 se afla un mic monument ridicat în 1853 în memoria col. Ludwic von Losenau, cazut în lupta împotriva trupelor conduse de generalul Bem.

În acelasi parc din fata Universitatii "1 Decembrie 1918, spre Sala Unirii se afla un monument în forma de mic obelisc împrejmuit cu lanturi grele intercalate de ghiulele de tun.
Monumentul a fost dezvelit în 1906 în amintirea soldatilor si ofiterilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, cazuti în batalia de la Custozza în timpul razboiului austro-italian din 1866.


Monumentul de pe Dealul Furcilor


Ridicat în cinstea martirilor rascoalei de la 1784-1785, Horea, Closca si Crisan, monumentul, un obelisc din piatra, marcheaza locul unde au fost trasi pe roata cei trei martiri.

     media: 4.50 din 2 voturi
Dec 22

Municipiul Alba Iulia este resedinta judetului Alba si este asezat in centrul podisului ardelean, la 460 5' latitudine nordica si 210 15' longitudine estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului



Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km.

Orasului ii apartin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind pasuni, fanete, vii, livezi si pepiniere pomicole.


Cetatea si constructiile ridicate in ultimii ani pe vatra vechilor asezari se afla pe a doua terasa, cu cca. 18-25 m mai sus. Imprejurimile sunt deosebit de atragatoare, iar clima se caracterizeaza prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de +100 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 mm.


Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale Muntilor Metalici cu Varful Mamut (630m).
Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de raurile Mures, Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara.
Spre sud, in zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Varful Surianul (2245 m) cu Varful lui Patru (2130 m).
Orasul este strabatut de soseaua E80, care face legatura intre Deva si Cluj Napoca la o distanta de 380 km. de Bucuresti, 100 km. de Cluj si la 241 km de Arad.

Aceasta este ambianta orasului Alba Iulia, unde bogatia pamantului se impleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare.

Populatia orasului este in numar de 66.369 locuitori (2002), compusa din romani 94%, maghiari 3%, rromi 2% si alte nationalitati (germani si evrei) 1%., densitatea medie fiind 63,4 loc/kmp.

Din datele comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese ca în luna august 2000, numarul pensionarilor din judetul Alba a fost de 102231 persoane, mai mare cu 128 persoane fata de luna anterioara si cu 2924 persoane fata de aceeasi luna a anului trecut.

În primele opt luni ale anului 2000 s-au înregistat 2738 nascuti vii si 3075 decedati, rezultând un spor natural negativ de 337 persoane. În perioada similara a anului trecut scaderea populatiei din cauze naturale a fost de 460 persoane.
În perioada 1.01-31.08.2000 s-au înregistrat 18 nascuti morti, 1448 casatorii si 410 divorturi.

Marimea medie a unei gospodarii este de 2,4 persoane. În mediul urban sunt mai frecvente gospodariile de 2-3 persoane (60%), în timp ce în mediul rural majoritatea au 1-2 persoane (65,5%). Gospodariile numeroase peste 6 persoane reprezinta numai 5,6% si sunt situate preponderent în mediul rural.

In domeniul ocrotirii sanatatii exista 3 spitale si 23 dispensare medicale, un Leagan de copii, un Complex de recuperare pentru copii cu handicap "Arnsberg" din Alba Iulia.

     media: 3.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Alba
icon1 resita | icon2 Judetul Alba | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii


Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca suprafata (624,167 ha, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie (locul 26 in ierarhia judetelor).

Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Muntii Apuseni se gasesc in vest si nord-vest si sunt caracterizati de o structura geologica complexa cu resurse foarte variate si bogate, cat si amplasarea favorabila asezarilor omenesti care este creditabil pentru formarea timpurie si cresterea constanta a potentialului in aceasta regiune. O data cu resursele din subsol, minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint), resursele terestre - pamant arabil (in majoritate pasuni si fanete) si paduri - joaca un rol important in economia judetului. Valea Muresului si locurile de la marginea ei reprezinta importante resurse agricole favorizand recoltele de cerealele si legume, cat si cresterea animalelor. Deasemenea depresiunea este coridorul principal pentru drumurile rutiere si feroviare favorizand un trafic intens intern si international. Muntii Sebesului se intind in sudul judetului. Au altitudini de peste 2.000 m si au o importanta retea hidrografica, resurse forestiere si turistice. Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperit de podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii) si depozite de gaze naturale. Asezarile umane din judetul Alba au o structura uniforma, rata urban/rural a populatiei (55,4% populatie in mediul urban) este peste nivelul mediu al tarii. Localitatile urbane - trei municipii (Alba-Iulia, Aiud si Blaj) si opt orase (Abrud, Baia-de-Aries, Campeni, Cugir, Ocna-Mures, Sebes, Teius and Zlatna) acopera 20,2% din toata suprafata judetului, plasand Alba printre primele cinci din tara la acest capitol. Romanii reprezinta 90.1 % din totalul populatiei judetului urmati de maghiari (6%), (2.9%) si germani (0.8%). Sablonul religios situaza ortodocsii pe primul loc cu 85,6%, apoi reformatii cu 4,2%, greco-catolicii (1,4%) si penticostalii (1,4%).

Traversat de numeroase cursuri de apa, binecuvantat cu pamant fertil, relief variat si paduri intinse, teritoriul actualuilui judet Alba este, inca din vremurile de demult, un pamant favorabil asezarii si dezvoltarii comunitatilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu dateaza din Paloelitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoloticul este mult mai bogat in vestigii arheologice. Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din Transilvania, cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Cultura Petresti. La inceputul secololui a doilea D.C., o parte din Dacia este cucerita de imparatul roman Traian si transformata in provincie a Imperiului Roman. Orasul Apulum, astazi Alba-Iulia, era unul dintre cele mai importante asezari din judetul Alba. Ampelum, astazi Zlatna, era urmatorul oras roman ca importanta in acest teritoriu. Ridicarea si dezvoltarea orasului Ampelum este strans legata de minele de aur deschise in Muntii Apuseni (Carpatii Orintali). Dupa retragerea armatei si administratiei romane la sud de Dunare, la inceputul decadei a opta din secolul trei dupa Hristos, fosta provincie romana este locuita de o puternica populatie autohtona atestata prin descoperii arheologice. Actualul teritoriu al judetului Alba era locuit la acea perioada de o poputatie numeroasa care a dus mai departe continuitatea poporului roman in secolele viitoare. Cronicile scrise si descoperirile arheologice vorbesc despre aparitia si dezvoltarea, in secolul IX, a unei asezari autohtone centru economic si politic in Transilvania. Alba-Iulia este, fara nici o indoiala, una dintre asezarile bine conturate, puternic centru economic, politic si religios al incipientului stat Roman, principat cunoscut sub numele de Voievodatul de la Balgrad. Infrangerea Ungariei de catre turci a avut ca rezultat aparitia Principatului Autonom al Transilvaniei, cu capitala la Alba-Iulia. Alba-Iulia devine astfel, pentru un secol si jumatate, cel mai important centru politic, cultural si umanistic al principatului, locul de intalnire al catorva remarcabile si rasunatoare evenimente istorice. In 1 noiembrie 1599, Alba-Iulia este orasul care l-a intampinat pe Domnul Mihai Viteazul, primul care a unit Principatele Romane intr-un singur stat. Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul incepand cu 1597, publica numeroase carti in limba romana, printe care si Noul Testament de la Balgrad in1648, Bucoavna in 1699 (primul Abecedar din istoria educatiei romanesti) la fel si alte 18 tiparituri romanesti, Alba-Iulia devine cel mai important centru publicistic din Transilvania in secolul al XVII-lea. Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785. Hotararea romanilor de a isi apara dreptul sacru la libertate isi gaseste cea mai stralucitoare expresie intr-o serie de mari si eroice realizari, intre 1848 si 1849, avand ca erou pe Avram Iancu, remarcabila figura a revolutiei de la 1848 din Transilvania, prezent cu armata sa in Alba-Iulia. Sfarsitul Primului Razboi Mondial (1918) - a insemnat si sfarsitul ultimului imperiu multinationalist Austro-Ungar - deci prin urmare eliberarea popoarelor care au facut parte din el de sub opresiunea sociala si nationala, a facut din Alba-Iulia locul de intalnire unde unitatea nationala a fost desavarsita. La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.


Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, unde Podisul Transilvaniei, Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali se intalnesc. Judetul are suprafata de 6.231 km patrati si relieful variat cu munti, dealuri si campii. Raurile principale sunt Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante rauri din Romania si traverseaza judetul de la nord-est la sud-est impartindu-l in doua parti egale. Clima este variata. In zonele inalte, clima este umeda si rece, iar pe Valea Muresului este uscata si calda. Capitala judetului este Municipiul Alba Iulia (populatie 73.000). Mai sunt, deasemenea, Municipiul Blaj si inca sase orase (Abrud, Aiud, Campeni, Ocna Mures, Sebes, Zlatna). Judetul Alba este legat de visul de aur al romanilor: unirea Transilvaniei cu Romania si fondarea Statului National Unitar Roman infaptuit la 1 Decembrie 1918. La ultimul recensamant, popupatia judatului Alba a fost de 413.919 locuitori dupa cu urmeaza: romani (90%), maghiari (6%), germani (0,8%), rromi (3%) si alte nationalitati (0,1%). Judetul Alba este o zona de mare interes turistic atat pentru turistii romani cat si pentru straini. Potentialul turistic al judetului consta in numeroasele vestigii al trecutului milenar, prin monumentele istorice, arhitectonice si de arta cat si prin peisajele variate si pitoresti si prin rezervatiile naturale unice in Romania si in Europa. Obiceiurile si traditiile populare sunt de asemenea un punct de interes pentru romani si turisti straini . Dintre aceste traditii mentionam Targul de Fete de pe Muntele Gaina organizat in fiecare an pe 20 iulie, de Sf. Ilie. Locurile turistice sunt numeroase si interesante: in Alba Iulia - cetatea constriuta intre 1715-1738 si in interiorul ei se gaseste Catedrala Catolica construita in secolul al XIII-lea, biblioteca Batthyanaeum fondata in 1794 si continand 60.000 de volume, Catedrala Ortodoxa, Sala Unirii, Museul National a Unirii. In orasul Abrud sunt cladiri de arhitectura medievala foarte bine conservate; in Rosia Montana, Muzeul Minelor renumit pentru tablitele de ceara scrise in latina, in Sebes este o cetate medievala din secolul al XIV-lea iar in Aiud o cetate din secolul al XV-lea, etc. Orasul Blaj este un important centru cultural si religios al Transilvaniei.

     media: 4.25 din 4 voturi

Beautiful singles in your area. Meet them now!