Sibiu - prezentare Generala

Orasul Sibiu (Cibinum in latina, Hermannstadt in germana si Nagyszeben in maghiara) este unul din cele mai importante centre comerciale , culturale si turistice din Transilvania si chiar din Romania si este resedinta judetului Sibiu.

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.
Este asezat în depresiunea Cibinului, în apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.


Municipiul Sibiu se afla în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si le domina aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)


Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

POPULATIA
Populatia orasului este de 170000 locuitori (2002)
Structura etnica a populatiei este urmatoarea:
95 % sunt români
2 % sunt maghiari
1,6 % sunt germani
1,4 % sunt de alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4 % din populatie.
25 % din populatie are peste 50 ani iar 18 % din populatie are studii superioare.

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor (numiti în documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, în 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar în 1206 - saxoni), sositi în provincia Sibiu în timpul domniei regelui Géza al II-lea (1141 - 1162) si organizati într-o prepozitura în timpul domniei regelui Béla al III-lea (1172 - 1196).
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876),
în 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

Mentionat înca sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai târziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate românesti asa numite scaune-filiala în care nu locuiau sasi (T. Nägler).

Perioada medievala se caracterizeaza în Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; în secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Româneasca sau în Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioada în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács în anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, în fata unei situatii noi în care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, când cea fireasca filohabsburgica, având în vedere afinitatile etnice si culturale, când prootomana.

Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul îsi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu începere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecând “în corpore” la confesiunea luterana pe care, în marea lor majoritate, o marturisesc si în prezent.
In 1550 in Piata Mare se instaleaza 'stalpul infamiei', un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius.

Sfârsitul secolului al XVI-lea si începutul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.
În anii 1601-1603 Sibiul este supus asediului trupelor lui Sigismund Báthory, conduse de Stefan Csáky care a ars si cladirile existente în fata incintelor fortificate. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory. În 18 februarie 1614, când noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile orasului, în oras mai existau doar 53 de gospodari

Odata cu înfrângerea turcilor de catre austrieci la sfârsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu între 1692 si 1790.
In 1745 se inaugureaza linia postala Viena-Sibiu care efectua curse de doua ori pe luna.

In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a românilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre români citit la Blaj, si tot la Sibiu îsi va avea sediul Comitetul national permanent român sub presedintia episcopului Andrei Saguna. În 1863 îsi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala îndreptatire a natiunii române si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Român din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista în conditiile în care, începând cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului austro-ungar.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.
Suprafata construita se extinde mult în afara zidurilor: deja în 1841, pe lânga cele 1117 case din interiorul zidurilor, în afara acestora existau înca 869. Daca în 1857 numarul locuitorilor era de 13872, dinamica cresterii populatiei este urmatoarea: în 1868 - 18 998, 1890 - 21 434, 1900 - 26 643 (intramuros - 16 643 din care 15 553 germani).


La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial . Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

     media: 3.00 din 4 voturi

Comments are closed.

Beautiful singles in your area. Meet them now!