Dec 21

Principalele orase din judetul Teleorman sunt: Alexandria (resedinta de judet), Rosiorii de Vede, Turnu Magurele, Videle, Zimnicea

Judetul Teleorman este situat in partea de sud a Romaniei, in centrul Campiei Romane. Este delimitat de judetele: Arges, Dambovita (nord), Olt (vest), Giurgiu (est), respectiv granita cu Bulgaria si Dunarea in sud. Intre aceste limite are o suprafata de 5790 kmp (2,42% din teritoriul Romaniei) si 455000 locuitori.

.Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în mijlocul Câmpiei Române. Teleormanul se numără printre judeţele mijlocii ca întindere, având o suprafaţă de 5790 km² ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa ţării (locul 19). În cuprinsul judeţului Teleorman se află 3 municipii, 2 oraşe şi 92 de comune cu 231 de sate. La sud se mărgineşte cu fluviul Dunărea – limita naturală dintre ţara noastră şi Bulgaria – apoi cu judeţele Olt la vest, Argeş şi Dâmboviţa la nord, Giurgiu la est. Reşedinţa judeţului este municipiul Alexandria

Caracterizat prin relief de câmpie, teritoriul judeţului - monoton la prima vedere – cuprinde o parte din Câmpia Română (şi anume compartimentul vestic al Câmpiei Burnasului şi cel sudic al Câmpiei Găvanu-Burdea), precum şi lunca Dunării din acest sector.

Teritoriul judeţului întruneşte condiţiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru practicarea agriculturii cu irigaţii. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de porumb, grâu, floarea soarelui, lucernă, tutun şi mai puţin favorabile pentru cartofi, fasole, cânepă, in şi alte plante sensibile la uscăciune şi secetă.

Clima este temperat continentală, specifică etajului climatic moderat de câmpie sudică şi se caracterizează printr-un potenţial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori în regim torenţial vara, precum şi frecvente perioade de secetă.

Fluviul Dunărea udă teritoriul judeţului la limita sudică pe o lungime de 119 km, iar râul Olt pe 20 km, Vedea pe 120 km, Teleormanul pe 89 km şi Călmăţuiul pe 112 km. Existenţa celor două porturi pe Dunăre: Turnu Măgurele şi Zimnicea oferă mari posibilităţi de transport fluvial şi de amplasare a unor obiective industriale.

Prima menţiune documentară a numelui Teleorman datează din 14 mai 1441 într-un act “ Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod”, domnul Ţării Româneşti.

Denumirea judeţului Teleorman este presupusă ca derivând de la cea a râului cu acelaşi nume şi de la “Marea pădure cumană Teleormanul” care acoperea cândva aproape în întregime teritoriul actual al judeţului. Toponimul “Teleorman” derivat din Deleorman “pădure deasă” este considerat ca datând din timpul cumanilor, cu semnificaţia de pădure mare şi întunecoasă, “pădure nebună” folosit şi în limba turcă veche cu aceeaşi semnificaţie. În urma studiilor întreprinse asupra reconstituirii arealului pădurii în diferite epoci s-a dovedit existenţa pe acest teritoriu a unei vieţi economice îndelungate şi bine organizate.

De-a lungul timpului, judeţul Teleorman s-a caracterizat printr-o relativă stabilitate a limitelor sale administrative.

Ca unitate administrativă, judeţul Teleorman face parte din districtele de veche tradiţie ale Ţării Româneşti.

Nord-estul judeţului este bogat în rezerve de ţiţei şi gaze naturale. Aici au fost instalate multe sonde petroliere pe teritoriul mai multor localităţi – Blejeşti, Siliştea, Trivalea-Moşteni, Ciolăneşti, Poeni, Talpa, Videle.

Fiind un judeţ de câmpie cu o suprafaţă mare arabilă, judeţul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-roşcat de pădure, fapt ce permite posibilitatea unor investiţii deosebit de avantajoase.

O altă bogăţie o constituie lacurile naturale (Suhaia, Baldovineşti, Belciug) şi cele artificiale amenajate pentru piscicultură.

     media: 3.64 din 11 voturi
Dec 21
Judetul Suceava
icon1 resita | icon2 Judetul Suceava | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase din judetul Suceava sunt: Suceava (resedinta de judet), Campulung Moldovenesc , Falticeni, Gura Humorului, Radauti, Siret, Solca, Vatra Dornei.


Judetul Suceava este situat in partea de nord a Romaniei in nordul Moldovei , in bazinele superioare al raurilor Bistrita si Siret. Este delimitat de judetele: Botosani, Iasi (est), Neamt, Harghita, Mures (sud) Maramures, Bistrita-Nasaud, (vest) respectiv de granita cu Ucraina in nord.


Judetul Suceava este un pamant al legendelor, locul de nastere a unei vechi civilizatii, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezenta in pamantul imbibat de glorie.

Una din trasaturile de baza ale acestei zone este faptul ca, pe o suprafata restransa se gasesc un mare numar de atractii turistice , se gasesc facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru pescuit si vanatoare, dar mai ales pentru odihna si recreere.


Muntii judetului Suceava au un potential deosebit, fiind variati si pitoresti. Drumul ce trece prin masivul Caliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslau si Rarau. Privelisti minunate oferite de cheile raurilor Bistrita, Moldova si Suceava, apele involburate pravalindu-se peste rocile din albii.

Puncte de interes turistic: Cetatea Princiara Suceava, Manastirea Sf. Ioan din Zamca, Biserica Sf. Dumitru si Biserica Miruli. Muzeul National Bucovina cu exponate arheologice si istorice valoroase.


Zona Dornei poate fi considerata una din cele mai frumoase imbinari intre natura si creatia umana, rezervatiile naturale, printre care si padurea seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabila priveliste a naturii desfasurate, monumentele pictate incluse de UNESCO intre capodoperele de arta ale lumii.
Printre aceste monumente se distanteaza Manastirea Voronet (1488). La mica distanta una de alta, se gasesc manastirile ortodoxe: Humor (1530), Moldovita (1532), Sucevita (1584) vizitate de iubitorii de arta si cultura. De asemenea se mai gasesc Manastirile Dragomirna (1609), o broderie in piatra, Putna (1469) construita de Voievodul Stefan cel Mare, care adaposteste mormantul acestuia.

Alte manastiri de mare valoare istorica si religiaosa sunt cele de la Stanisoara, Slatina, Rasca si Pobota.

Un loc special il ocupa satul Marginea, unde olari indemanatici realizeaza faimoasa ceramica neagra, renumita in toata lumea.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Sibiu
icon1 resita | icon2 Judetul Sibiu | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetului Sibiu sunt: Sibiu (resedinta de judet), Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Medias, Ocna Sibiului , Talmaciu.



Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei respectiv in sudul Transilvaniei, la contactul dintre Depresiunea Transilvaniei si Carpatii Meridionali. Este limitat de judetele: Brasov (est), Arges, Valcea (sud), Alba (vest), Mures (nord).

Asezat în centrul ţării , judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ - 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ - 24o57’ longitudine estică .

Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş , o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief.

Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă , totalizând 2043 km , se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară , cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil.m3.

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.

În prezent, pe tot cuprinsul judeţului sunt răspândite 112 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.

Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).

Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti.

Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor şi trofeelor de vânătoare, de istorie naturală şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului , unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.

Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Salaj
icon1 resita | icon2 Judetul Salaj | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetului Salaj sunt: Zalau (resedinta de judet), Cehu Silvaniei, Jibou, Simleul Silvaniei.

Judetul Salaj este situat in partea de nord-vest a Romaniei, la contactul dintre Podisul Transilvaniei si Dealurile de Vest. Este limitat de judetele Satu-Mare, Maramures (nord), Bihor (sud-vest), Cluj (sud-est).

Relieful este extrem de complex, predominând formele deluroase şi montane. Zona
deluroasă este compusă din Podişul Someşan şi Dealurile piemontane ale Silvaniei,
iar zona de munte este reprezentată în partea sud-vestică prin cele două
ramificaţii nordice ale Munţilor Apuseni : culmile Meseşului şi Plopişului.

Reţeaua hidrografică cuprinde râurile Someş, Crasna, Almaş, Agrij, Sălaj şi Barcău,
precum şi câteva mici lacuri naturale şi artificiale. Apele acoperă 57,8 kmp,
reprezentând 1,5% din suprafaţa judeţului.

Clima Judeţul Sălaj se află sub directa influenţă a maselor de aer din vest,
încadrându-se în sectorul cu climă continental moderat. Temperaturile medii
anuale sunt cuprinse între 8° şi 9° C în cea mai mare parte a judeţului .
Precipitaţiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm şi
800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munţii Meseş şi Plopiş, iar mai mici
în Depresiunea Almaş - Agrij şi pe valea Someşului.

Fauna şi flora Pe teritoriul judeţului există un număr de 13 arii protejate de
interes naţional, acestea însumând o suprafaţă de 51,26 ha. Există o bogată faună
cinegetică compusă din mistreţi, cerbi carpatini, căprioare, urşi, iepuri , fazani,
etc. Apele curgătoare , precum şi lacul de acumulare de la Vârşolţ sunt bogate în
diverse specii de peşti, cum ar fi :crap, caras, biban, ştiucă, somn, etc.

Resursele naturale sunt destul de variate : cărbune brun, lignit, calcar, mari
rezerve de nisipuri cuarţoase, alabastru, argilă şi o varietate de tuf
vulcanic denumit « Trass ». Se găsesc, de asemenea ape minerale eficiente în
tratarea bolilor reumatismale,gastrice şi diabetice, dar şi importante surse
de ape termale (41°C) similare cu cele din staţiunea Felix.

     media: 4.60 din 5 voturi
Dec 21
Judetul Satu-mare
icon1 resita | icon2 Judtul Satu-Mare | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale judetul Satu Mare sunt: Satu Mare (resedinta de judet), Ardud, Carei, Negresti-Oas, Tasnad.


Judetul Satu Mare este situat in nord-vestul Romaniei in bazinul raului Somes la contactul Campiei de Vest cu Podisul Somesan si cu Carpatii Orientali. Este delimitat de judetele Maramures (est), Salaj (sud-est)j, Bihor (sud) respectiv granita cu Ungaria in vest si granita cu Ucraina in nord.


Situat in partea de nord-vest a Romaniei, judetul Satu Mare (4.405 km patrati) este una din portile principale ale Romaniei, avand granite cu Ungaria si Ucraina. Avand un climat temperat-continental, judetul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani i.Hr., oamenii locuind pe terasele inalte din Tara Oasului (Remetea-Oas, Boinesti, Calinesti-Oas etc.). In aceasta regiune Dacii au creat in circa 1000 de ani, o civilizatie dezvoltata, in special la Mediesu-Aurit. Situat la intersectia unor drumuri comerciale importante, avand nenumarate resurse naturale , judetul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasa, cu evenimente memorabile. Puternice cetati ale caror ruine se afla in Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Tamaseni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste tinuturi. In epoca moderna judetul Satu Mare se mandreste cu personalitati care au activat in spiritul umanismului: arhiepiscopul Grigore Maior, fondator de scoli, Francis Kolcsey, luptator pentru libertate si justitie sociala, doctor Vasile Lucaciu, aparator al populatiei romanesti din Satu Mare si Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul XX a marcat profund judetul Satu Mare prin cele doua razboaie mondiale si prin Unirea Transilvaniei cu Romania pe 1 Decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Gheza in 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu razboaie si catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese si sperante dupa Decembrie 1989. Aici se gasesc multe muzee care asteapta sa fie vizitate: Muzeul Judetului (arheologie si stiintele naturii); Muzeul Orasului Tasnad (istoria si etnografia orasului); Muzeul Tarii Oasului din Negresti-Oas, fondat in 1972 (muzeu de etnografie in aer liber); Muzeul Etnografic al Svabilor din Petresti cu peste 200 de exponate cat si Rezervatia Dacilor Liberi de la Mediesu-Aurit.

     media: 4.00 din 6 voturi
Dec 21
Judetul Prahova
icon1 resita | icon2 Judetul Prahova | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele oraseale judetului Prahova sunt: Ploiesti (resedinta de judet), Azuga, Baicoi, Boldesti Scaeni, Breaza, Campina, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte .

Judetul Prahova este situat in partea central-sudica a Romaniei, in nordul Munteniei, pe cursul raurilor Prahova si Teleajen. Este delimitat de judetele: Ilfov, Ialomita (sud), Dambovita (vest), Brasov (nord), Buzau (est).

Refieful variat, sub forma de amfiteatru, contine in proportii egale munti, dealuri si campii.
Resedinta administrativa a judetului este Ploiesti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord departare de Bucuresti.
Ploiestiul s-a dezvoltat datorita pozitiei sale geografice si in special datorita petrolului, fiind capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume inca din anul 1503.

Obiective turistice in Judetul Prahova:

Valea Prahovei cu statiunile Sinaia, Azuga, Breaza si Busteni fac parte din cea mai frumoasa regiune a Carpatilor fiind o zona interesanta ata pentru turisti cat si pentru investitori.

Valea Teleajenului si Valea Slanicului, cu statiunile lor Valenii de Munte, Cheia si Slanic completeaza potentialul turistic al acestui judet.
Fiecare statiune are particularitatile sale si propriile ei facilitati de cazare si tratament.

Manastirea Sinaia , construita intre 1695-1796 in stil brancovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise si opere de arta valoroase.
Statiunea Busteni este situata pe Valea Prahovei, la 135 km departare de Bucuresti, intre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului marii) si Vf. Cosila (2.489 m altitudine).
Azuga, situata pe drumul national la 15 km de Busteni, este cunoscuta inca din secolul al XIII-lea ca loc de tratament datorita apelor sale minerale.

Valenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului si inconjurat de dealuri acoperite cu paduri, cunoscut datorita Universitatii de Vara "Nicolae Iorga" care reuneste oameni de stiinta din Romania si de peste hotare.

Statiunea Slanic, situat pe Valea Slanicului, la 400 m deasupra nivelului marii, este renumit pentru terapia cu aerosoli si helioterapie in mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m inaltime rezervatie naturala ), Vf. Piatra Verde la 4 km departare de oras, oferind turistului o minunata panorama.

     media: 3.00 din 10 voturi
Dec 21
Judetul Olt
icon1 resita | icon2 Judetul Olt | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii


Principalele orase ale Judetului Olt sunt: Slatina (resedinta de judet), Bals, Caracal, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti.


Judetul Olt este situat in partea sudica a Romaniei pe cursul inferior al raului Olt. Este limitat de judetele: Valcea (nord-vest), Dolj (vest), Teleorman, Arges (est) respectiv de granita cu Bulgaria in sud.


Obiectivele turistice principale din judetul Olt sunt variate. Dintre acestea amintim:

- Asezarea fortificata geto-gatica de la Sprancenata.
- Zidurile cetatii bizantine Celei - Corabia cu Fantana Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine.
- Biserica Manastirii Caluiu, avand fresce originale reprezentand pe sotia lui mihai Viteazu si Fratii Buzesti.
- Manastirea Brancoveni.
- Turnul de Paza medieval de la Hotareni.
- Fortareata de la Campul Mare.
- Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, in Caracal.
- Centrul Memorial Nicolae Titulescu in satul cu acelasi nume.
- Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazul.
- Biserica Sf. Treime din Corabia, impozant monument arhitectonic religios.
- Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca.
- Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

Centrat pe valea inferioarã a Oltului şi teraselor sale, relieful este format din câmpii şi dealuri nu prea înalte. Înclinaţia generalã a ţinutului de la nord la sud îi conferã acestuia o expoziţie sudicã însoritã. Altitudinea reliefului coboarã în pantã linã de la Vitomireşti, cãtre Dunãre pânã la Corabia.
De la limita de nord a judeţului pânã în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de dealuri, reprezentînd din punct de vedere geomorfologic, un compartiment al Piemontului Getic, cunoscut în aceastã zonã sub numele de Platforma Cotmeana.
La sud de Slatina pânã la Dunãre începe sã se desfãşoare o parte a Câmpiei Române, cu urmãtoarele subunitãţi de câmpie: Câmpia Caracalului, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnasului.

     media: 1.00 din 3 voturi
Dec 21
Judetul Neamt
icon1 resita | icon2 Judetul Neamt | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii


Principalele oraseale judetului Neamt sunt: Piatra Neamt (resedinta de judet), Bicaz, Roman, Targu Neamt.

Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686 locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi 63,4% în mediul rural.

Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.

Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori).

Conform unui bilanţ statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006, populaţia judeţului Neamţ a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei.

Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare:

  • 25 februarie 1948: 357.348 locuitori
  • 21 februarie 1956: 419.949 locuitori
  • 15 martie 1966: 470.206 locuitori
  • 5 ianuarie 1977: 532.096 locuitori
  • 7 ianuarie 1992: 578.420 locuitori
  • 18 martie 2002: 554.516 locuitori
  • Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.
  • Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062.
  • Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112.
  • Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.
  • Persoane aflate în şomaj: 35.656
  • Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară
  • Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman, Ziarul de Roman, Vestea, posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV, CNS (CONEXAT), RomTV, Tv M, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lângă acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio "Trinitas" (ce funcţionează în cadrul Seminarului Teologic din Piatra Neamţ).

Judetul Neamt este situat in nord-estul Romaniei in bazinul raului Bistrita. Este limitat de judetele: Iasi, Vaslui (est), Bacau (sud), Harghita (vest), Suceava (nord-vest)

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.

Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

     media: 3.00 din 2 voturi
Dec 21
Judetul Mures
icon1 resita | icon2 Judetul Mures | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale Judetului Mures sunt: Targu Mures (resedinta de judet), Iernut, Ludus, Reghin, Sighisoara, Sovata si Tarnaveni.


Judetul Mures este situat in partea centrala a tarii, in bazinul raului Mures, in centrul Podisului Transilvaniei. Este limitat de judetele Bistrita Nasaud , Suceava (nord), Harghita (est), Brasov, Sibiu (sud), Alba, Cluj (vest).


Judetul Mures este situat in partea centrala a tarii, in bazinul raului Mures, in centrul Podisului Transilvaniei. Este limitat de judetele Bistrita Nasaud, Suceava (nord), Harghita (est), Brasov, Sibiu (sud), Alba, Cluj (vest).


Relieful judetului Mures se caracterizeaza in special prin etajarea pe directia est-vest: acesta coboara in trepte de pe culmile Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Judetul se imparte asadar sector mai inalt de munti, si unul inferior, de podis.

Relieful colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata judetului, pe cand cealalta jumatate revine dealurilor subcarpatice transilvanene si muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu.

In partea de nord si de est a judetului se intind culmile vulcanice al Calimanului si Gurghiului (doar culmile sudice, respectiv vestice sunt pe teritoriul judetului). Situati la nordul judetului Mures, muntii Caliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din tara noastra. Fiind cei mai inalti din sirul vulcanic, inaltimile maxime se intalnesc pe varful Pietrosul 2100 m, varful Ratitis 2022 m si varful Bistricior 1990 m. Muntii Caliman spre sud se intind pana in valea Muresului . Ei se continua cu muntii Gurghiu, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, care sunt mai scunzi decat muntii Caliman. Punctele cele mai inalte a acestor muntii vulcanici sunt reprezentate prin varful Saca 1776m, varful Tatarca 1689 si varful Batrana 1634 m. Muntii Calimani sunt separati de muntii Gurghiului de defileul Muresului desfasurat intre Toplita la nord si Deda la sud.

Unitatile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati. Campia Transilvaniei, Podisul Tranavelor si Subcarpatii Transilvaniei.

Campia Transilvaniei situata la nord-vest de Mures este o regiune mai joasa, formata din dealuri scunde, avand in medie 500 m inaltime si fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line pe care se intind ogoarele si a lipsei padurii aceasta regiune este denumita campie. Campia Transilvaniei (partea din judetul Mures) include campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.

Podisul Tarnavelor extins la sud de Mures are o infatisare cu totul deosebita fata de Campia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai povarniti si acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica, de unde-i vine si numele. Podisul Tranavelor include Podisul Targu Mures (dealul Nirajului 500 m) si Podisul Jacodului (dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor (subunitate a Podisului Hartibaciu).

In partea de est a judetului, in zona cutelor diapire sunt situati Subcarpatii Transilvaniei. Au altitudine de 600-1000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului, Subcarpatii Tarnavelor (Bichesu 1080 m, Santioara 756 m, Laposu 628 m) si Subcarpatii Reghinului.

Pozitia judetului Mures in partea central-nordica a Transilvaniei, (la vest meridianul de 240 longitudine estica, la est cel de 250 15' latitudine estica iar pe latitudine se intinde intre paralela de 460 4' lattitudine nordica în sud si cea de 470 12' latitudine nordica în nord) la intersectia multor cai de comunicatie dinspre Moldova, Maramures si Crisana, a atras dezvoltarea cailor si mijloacelor de comunicatie.

Drumurile publice ale judetului totalizeaza 1846 km, cu o densitate de 27,5 km/100 km2 (inferioara mediei pe tara 30,6 km / 100 km2) si sunt formate din drumuri nationale (370 km), drumuri judetene si comunale (1488 km).

Din totalul lungimii drumurilor sunt modernizati 470 km din care 358 km sunt drumuri nationale, iar restul de 52 km sunt drumuri judetene si comunale.

Aceste drumuri publice se intersecteaza in multe locuri, creand importante noduri rutiere, cum ar fi Targu Mures, Sighisoara, Reghin, Ludus, Tarnaveni, Acatari.

     media: 3.67 din 3 voturi
Dec 21

Principalele orase ale judetului Mehedinti sunt: Drobeta Turnu Severin (resedinta de judet), Baia de Arama, Orsova, Strehaia, Vanju Mare.


Judetul Mehedinti este situat in sud-vestul Romaniei la granita cu Serbia si Bulgaria, fiind marginita la sud de Dunare. In Romania este limitat de judetele Caras-Severin (vest), Gorj (nord-est), Dolj (sud-est).


Judeţul Mehedinţi, ca parte componentă a vetrei de locuire în care poporul român şi-a înscris permanenţa şi continuitatea are o bogată istorie. Pe teritoriul judeţului, s-au succedat de-a lungul mileniilor, corespunzător legilor obiective ale dezvoltării istorice, orânduirile sociale cunoscute în istoria umanităţii, acumulându-se o bogată civilizaţie materială şi spirituală.


Primele urme de locuire a oamenilor, ce s-au descoperit în această parte a spaţiului carpato-danubiano-pontic le avem din timpul comunei primitive, de la sfârşitul paleoliticului. Vestigii ale locuirii de la sfârşitul paleoliticului şi începutul neoliticului sunt constituite din unelte de silex sau cuarţ, din corn de cerb, dăltiţe, răzuitoare alături de unelte din colţi de mistreţ.

Cele mai vechi urme arheologice descoperite în judeţul Mehedinţi datează de la sfârşitul paleoliticului superior (circa 12000 ani î.e.n.) aşa cum au fost descoperite în Peştera lui Climente de la Dubova din Cazanele Dunării. Urme ale culturilor din neolitic, din epoca bronzului şi a fierului au fost descoperite în localităţi ca Şviniţa, Dubova, Ilovăţ, Hinova, Gârla Mare, Ostrovul Corbului, Schela Cladovei, Şimian, Drobeta Turnu Severin şi altele.

Una dintre porţile prin care romanii au forţat, în anul 105 e.n. intrarea în Dacia sub conducerea lui Traian s-a aflat la Drobeta. Aici arhitectul Apolodor din Damasc a realizat podul de peste Dunăre, cea mai îndrăzneaţă lucrare de inginerie romană. Menit să lege Imperiul Roman de Dacia podul avea o lungime de 1135 m, lăţimea de 14,55 m, şi 20 pile în apa Dunării. Şi acum dăinuie ruinele piciorului podului de pe cele două maluri românesc şi sârbesc. Romanii au construit la Drobeta un castru de piatră. În partea de nord a castrului a luat naştere oraşul civil Drobeta.


Apreciind trecutul şi conservând urmele lăsate de strămoşi, locuitorii meleagurilor mehedinţene au adăugat realizări ale epocii contemporane.


Între cele două municipii ale judeţului, Drobeta-Turnu Severin şi Orşova, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, reprezintă o realizare unică în România şi una dintre cele mai mari din Europa.

     media: 0.00 din 0 voturi
Dec 21



Principalele orase din judetul Maramures sunt: Baia Mare (resedinta de judet), Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Seini, Sighetul Marmatiei, Targu Lapus, Viseu de Sus


Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei la granita cu Ucraina fiind suprapus grupei nordice a Carpatilor Orientali si Depresiunii Maramures. Este limitat de judetele Cluj, Bistrita Nasaud , Salaj (sud), Suceava (est), Satu Mare (vest) respectiv de granita cu Ucraina in nord.

In Judetul Maramures exista circa 1000 de izvoare cu concentratie minerala, in afara lacurilor cu apa sarata, sau a paraurilor puternic mineralizate. Cele mai importante izvoare sunt cele de la Ocna Sugasului cu o mineralizatie de 119g/l, apa sarata, Costiui cu clorurosodic, 289 g/l, Breb trei izvoare, bicarbonate, clorurosodice, sulfate si multe altele.

Rezervatia Naturala Pietrosu Rodnei, izbucul Izvorul Albastru al Izei, Pestera de la Izvorul Izei -2700 m lungime, 200 m adancime, cu rau activ, Ulita de Piatra, cascadele de pe valea Buhaescu, Cascada Cailor , considerata a fi cea mai inalta din Romania. Se mai remarca Piatra Rea -cu un abrupt impresionant, zeci de pesteri si avene, si o flora rara plina de specii de orhidee si flori de colt, punctele de belvedere Pietrosu, Puzdrele, Gargalau, stancile Piatra Alba, Piatra Buhaiului, Muncelu Raios, etc.

Judetul Maramures ofera un numar de poteci marcate pentru trasee turistice in muntii ce domina zona Maramureseana. Creasta principala - banda rosie (Dealu Stefanitei-Saua Pietrii-Batrana-Rebra-Saua Puzdrele-Galatu-Gargalau, iar de aici spre sud in judetul Bistrita Nasaud, prin varful Ineu pana la Pasul Rotundu), punct albastru ( Borsa Complex-Puzdrele-Saua Laptelui), triunghiu rosu (Borsa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), banda albastra (Borsa Complex-Cascada Cailor). Din creasta principala se intind alte poteci marcate, inspre sectoarele sudice si estice ale masivului.

In afara acestor trasee, muntii Rodnei sunt strabatuti de o multime de poteci nemarcate, nerecomandate decat cunoscatorilor.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Ilfov
icon1 resita | icon2 Judetul Ilfov | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii



In judetul Ilfov sunt 2 orase: Buftea si Otopeni iar rolul de resedinta de judet il indeplineste municipiul Bucuresti.

Judetul Ilfov este situat in partea central-sudica a Romaniei in bazinul raului Arges si al raului Dambovita. Este limitat de judetele: Prahova (nord), Calarasi (sud-est), Giurgiu (sud-vest), Ialomita (est), Dambovita (nord-vest).

Judetul Ilfov se intinde pe o suprafata de 8.225 km patrati, fiind al cincilea ca marime din Romania. Descrierea aceasta este mentionata in monografia Romaniei din 1972. Noua ani mai tarziu, al cincilea judet al Romaniei ca suprafata, a fost micsorat la o unitate teritorial-administrativa care inconjoara zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.

In 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov la Judetul Ilfov, revenind la denumirea veche. Judetul Ilfov cuprinde 38 de asezari rurale si un oras cu peste 1.593 km patrati. judetul se gaseste in regiunea de sud-est, chiar in centrul capmiei Romane, langa Bucuresti.

     media: 2.00 din 2 voturi
Dec 21
Judetul Iasi
icon1 resita | icon2 Judetul Iasi | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii



Principalele orase ale Judetului Iasi sunt: Iasi (resedinta de judet), Harlau, Pascani, Targu Frumos.


Judetul Iasi este situat in partea nord-estica a Romaniei, in Podisul Moldovei, in bazinul raului Prut si al raului Siret. Este limitat de judetele: Botosani (nord), Suceava (nord-vest), Neamt (sud-vest), Vaslui (sud) respectiv de raul Prut si granita cu Republica Moldova in est.


Judetul Iasi este al doilea ca marime din Romania cu peste 850.000 de locuitori, avand 4 orase ( Iasi, Pascani, Targu Frumos, Harlau) si 85 de comune si sate.


Populatia activa a judetului este angajata in diferite activitati productive dupa cum urmeaza: industrie -24%, agricultura -36%, constructii -4,2%, transporturi -4,4%, comert -12,9%, invatamant -6,7%, sanatate -4,2%, servicii -5%, alte activitati -2.6%


Judetul Iasi se afla in nord-estul Romaniei, aproape de granita cu Republica Moldova, si are o suprafata de 5.500 km patrati. Are o populatie de 811.000 locuitori, iar resedinta judetului numarand cam 50% din totalul acestora. Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei , dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a Romaniei. Reteaua sa de sossele si cai ferate este usor accesibila din orice zona a tarii, incluzand Marea Neagra si Dunarea cat si Europa, pe ruta spre noile piete ale fostei U.R.S.S. Acest lucru si potentialul economic al judetului cat si pozitia geograifca speciala fac din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri.

Judetul Iasi cu patrimoniul sau care consta in 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice si arhitecturale este numit si Judetul-Muzeu al Romaniei.

Situat in partea nord-estica a Romaniei, respectiv in zona centrala Moldovei, Judetul Iasi are o populatie de 811.342 locuitori. Relieful este deluros. In partea centrala si nord-estica pe aproape jumatate din suprafata judetului, se gasesc dealuri si platouri joase, strabatute de raurile Jijia si Bahlui.

Impresionantul patrimoniu cultural si artistic, tezaurul sau folcloric si etnografic, rezervatiile si izvoarele de la Repedea, Valea Lunga, izvoarele de apa minerala de la Nicolina, Strunga, faimoasele podgorii de la Cotnari, cat si nodul rutier si feroviar de aici au dus la dezvoltarea unui turism eficient.

Cladirile impozante din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in Romania ca oras cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se gasesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru loan Cuza, Teatrul National , Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultura este reperul Iasului, si clopotele din Turnul Central canta la fiecare ora Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construita de Stefan cel Mare in 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Voda pana la Alexandru Ioan Cuza au fost incoronati. Catedrala Mitropolita a fost construita intre 1833-1839 de catre Mitropolitul Veniamin Costachi. In 1880 lucrarile de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orascu si pictorul Gh. Tatarescu. Atat afara si cat si inauntru se gasesc elemente neoclasice si baroce.

Din 1888 aici se gasesc relicvele Sf. Cuvioasa Paraschiva, patroana religioasa a Moldovei.

In gradina Copou se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. In centul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu , se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai.

Se gasesc deasemenea alte monumente importante in acest judet: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa Memoriala si Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; stigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din ileniile IV-III i. Hr.; ruinele Curtii Princiare si Cetatiile Dacice din Cotnari.

La Iasi a fost fondat primul Teatru National in limba romana. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica si Teatru de copii "Luceafarul". Judetul Iasi are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, sase hanuri si moteluri cu 263 de locuri, 15 campinguri, sase case de odihna si sapte tabere scolare.

     media: 4.57 din 7 voturi
Dec 21
Judetul Ialomita
icon1 resita | icon2 Judetul Ialomita | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii


Capitala judeţului Ialomita este oraşul Călăraşi. Judeţul are 4 oraşe (Călăraşi, Feteşti, Slobozia şi Urziceni) şi 149 sate, împărţite astfel:

  • Plasa Călăraşi - 24 sate
  • Plasa Căzăneşti - 16 sate
  • Plasa Dragoş-Vodă - 14 sate
  • Plasa Feteşti - 11 sate
  • Plasa Lehliu - 17 sate
  • Plasa Slobozia - 23 sate
  • Plasa Ţăndărei - 22 sate
  • Plasa Urziceni - 22 sate

Organizare judecătorească. Un tribunal la Călăraşi cu 2 secţiuni, 12 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori, în circumscripţia Curţii de Apel din Bucureşti.

7 judecătorii la Călăraşi, Slobozia, Urziceni, Feteşti, Lehliu şi Ţăndărei cu un total de 14 magistraţi.

Organizare sanitară. Spitale de stat la Călăraşi, Feteşti, Slobozia, Urziceni, Dor- Mărunt şi Ţăndărei.

1 spital al Eforiei Spitalelor Civile în comuna Armăşeşti.

20 de dispensare comunale.

1 dispensar al Soc. « Principele Mircea » în oraşul Călăraşi.

Servicii sanitare în oraşele Călăraşi, Feteşti, Slobozia şi Urziceni

Judetul Ialomita este situat in sud-estul Romaniei, in partea de est a Campiei Romane, pe cursul inferior al raului Ialomita si al Dunarii.

Este limitat de judetele: Braila, Buzau (nord), Prahova (nord-vest), Ilfov (vest), Constanta (sud-est), Calarasi (sud).

Situat in sud-estul Romaniei, la intersectia drumurilor comerciale importante, judetul Ialomita - cu o populatie de 306.145 locuitori - este zona de tranzit dintre Bucuresti spre Moldova si litoralul romanesc . Fauna si flora acestui judet sunt caracteristice mediului de stepa, padure si acvatic, si sunt ideale pentru vanatoare. Judetul Ialomita are o capacitate de cazare de pestre 3.000 locuri, din care 473 in hoteluri, peste 600 in vile si moteluri, 1.540 in spitaluri de tratament in Amara si 300 in vile in taberele scolare de la Amara. Cel mai important loc turistic al judetului sunt Baile Amara, situate la 7 km distanta de Slobozia si 126 km distanta de Bucuresti, cunoscute pentru namolul sapropelic si apele minerale medicinale folosite in tratarea reumatismului cronic. De asemenea, Parcul de Vacanta Hermes, situat langa Municipiul Slobozia este un punct de interes turistic. Peisajul turistic al judetului Ialomita mai cuprinde: un baraj si un lac artificial la Dridu, Manastirea-monument Pitesteanu, fortareata getica de la Piscul Crasani, crucile cioplite in piatra folosite pentru a marca granitele dintre proprietati sau anul in care s-a intemeiat un sat, Muzeul Satului , Muzeul Agriculturii, si Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Manastirea "Sfintii Voievozi" din Slobozia dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memoriala "Ionel Perlea" din Ograda, si podurile de peste Dunare de la Fetesti.

.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21

Orasele din judetul Hunedoara sunt: Deva (resedinta de judet cu 76000 locuitori), Aninoasa, Brad, Calan, Hateg, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrila, Petrosani, Simeria, Uricani, Vulcan

Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului. Teritoriul judetului se suprapune peste doua mari unitati montane si anume Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.

Este delimitat de judetele: Gorj (sud), Caras-Severin, Timis (vest), Arad (nord-vest), Alba (nord est), Valcea (sud-est).

Judetul Hunedoara este pastratorul a peste 400 de obiective - monumente istorice, de arta, si stiintele naturii - incepand cu perioada preistorica si continuand cu perioada dacica, romana, feudala si moderna, care dovedesc o succesiune continua de viata pe acest teritoriu. Aici se afla cele doua capitale ale Daciei si Daciei romane - Sarmizegetusa Regia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Deva: capitala judetului Hunedoara, cu obiectivele sale turistice: Cetatea, Castelul Magna Curia, unde este localizat acum Muzeul Satului , statuia lui Decebal (regele poporului dac), statuia lui Traian (Imparatul Roman), Manastirea Franciscana.
Hunedoara: Castelul Corvinestilor , un monument arhitectural din secolul XIV. Puteti vizita: salonul cavalarului, inchisoarea, turnul Capistrano, capela gotical (din secolul XV), galeria turnului Neboisa. In sud-vestul Hunedoarei, puteti vizita o zona foarte pitoreasca, o foarte bogata zona etnografica ce este faimoasa pentru costumele populare si traditiile sale.
Hateg: prima atestare in documente dateaza din secolul XIIIsi a fost rezidenta printilor si lorzilor. La 3 km de Hateg se afla Castelul de la Nalati , inconjurat de un parc unde puteti intalni vechi monumete din Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Puteti vizita Castelul si Biserica Reformata din Santamarie-Orlea situate la 4 km sud de Hateg. Biserica, construita in secolul XIII, pastreaza inca picturile si elementele arhitecturale gotice originale.
Densus: La 13 km de Hateg - se afla o biserica constrita in secolul XIII cu piatra luata din ruinele Romane din Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
Din Hateg, turistii pot merge in excursii in Muntii Retezat. Acesti munti sunt o rezervatie naturala unde poti vedea animale, plante si copaci protejati de lege.
Ruinele dinf Ulpia Traiana Sarmisegetuza, capitala Daciei Romane , este aproape cel mai interesant obiectiv turistic din zona. Aici puteti vizita cladirile orasului, amfiteatrul, palatul Augustal, Forumul, templele dedicate lui Aesculap si Hygia, Muzeul Arheologic.
In partea de sud-vest a Hategului, puteti vedea ruinele Cetatii Colt si Biserica Colt; Manastirea Prislop (fondata in 1404); Biserica din Strei (jumatatea secolului XIII).
Calan: izvor mineral construit pe platoul vechii asezari Romane numita Aquae, din cauza bogatiei in apa minerala.
Orastie: Muzeul de Arta Folclorica (obiecte din lemn, icoane pictate pe sticla, costume traditionale vechi) Biserica Reformata (din secolul XII), Cetatea (din secolul XV), Monumentul Palia , Catedrala Orthodoxa. Orastia reprezinta punctul de plecare pentru cetatile Dacice: Sarmisegetuza Regia, rezidenta de formare pentru regii poporului dac, Burebista and Decebal, Cetatea din Costesti (la 18 km de Orastie), Peretii din piatra ai cetatii Blidaru (la 4 km de Orastie).
Geoagiu Bai: statiune cu izvor mineral, deschisa tot timpul anului, situata la o altitudine de 300 m.
Brad: interesantul Museu de Aur, prezentand piese arheologice ce dateaza din vremea romanilor.
Tebea: un real sanctuar pentru motii din Muntii Apuseni. Stejarul lui Horea si monumentul lui Avram Iancu inconjurat de monumentele liderilor revolutiei din 1849.
Valea Jiului este inconjurata de Muntii Retezat, Parang si Surianu. Este o importanta zona turistica, in special pentru iubitorii muntelui.

     media: 3.50 din 6 voturi
Dec 21
Judetuk Harghita
icon1 resita | icon2 Judetul Harghita | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Principalele orase ale Judetului Harghita sunt: Miercurea Ciuc (resedinta de judet), Baile Tusnad, Balan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Toplita, Vlahita

Judeţul Harghita se situeazã pe platforma Transilvaniei în zona centralã a Carpaţilor Orientali si este unul dintre cele mai mici judeţe din tarã, întinzindu-se pe o suprafatã de 6639 km² ce reprezinta 2,8% din teritoriul tãrii. Principala caracteristicã a reliefului constã în predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judetului.

Judetul Harghita detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt:

Manastirea franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal.
Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduieste Muzeul Etnografic al judetului.
Manastirea Sfantul Ilie din Toplita construita in 1910.
Castelul si complexul muzeistic din Lazarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea.
Biserica din Lemn din Tulghes construita in anul 1813, Forja din Vlahita (1860).
Biserica din Sacel pe a carei clopotnita se afla inscriptia -pe aici a trecut luminatul dascal Gheorghe Lazar in 1806.
Muzeele din Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc si Gheorgheni in care mai pot fi vazute insemnele existentei umane pe aceste meleaguri inca din cele mai vechi timpuri.

Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insuficient valorificat in prezent include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii naturale, etc.

     media: 4.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Gorj
icon1 resita | icon2 Judetul Gorj | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Gorj are o suprafata de 5602 kmp, reprezentand 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei. Refieful judetului Gorj este diversificat, continand trei trepte importante: munti, dealurile sub-carpatice si extremitatea nordica a Podisului Getic

Judetul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din Romania. Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipuil Targu-Jiu este resedinta admisnitrativa a judetului. Principala atractie a orasului , este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 1937-1938: Masa Tacerii, poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate in aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial.

Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea , Dolj si Mehedinti.

. Clima in judetul Gorj este temperat-continentala cu usoare influente mediteraneene, cu temperatura anuala medie de 10,3 C. Judetul este sub influenta maselor de aer din vest si sud-vest care aduc aer cald si uscat.

Bazinul hidrografic al judetului Gorj cuprinde raul Jiu care curge prin Pasul Lainici, pana la conflunta cu raul Gilort, adunand apele pe o suprafata de 10469 kmp, Jiul isi mareste debitul primind apele raurilor Tismana, Orlea, Bistrita, Jales, Susita, Sadu, Amaradia, Cioiana.

Prima entitate administrativa pe teritoriul actual al judetului Gorj mentionata documentar in 1385, a fost Tara Jelii, urmata de Tara Motrului in 1415 care continea o parte din satele Gorjului, Jiu in 1428 si Gilort in 1502. Numele de Gorjiu este folosit pentru teritoriul care se intinde pe dealurile si muntii Jiului Superior, denumire folosita in secolul al XV-lea (1497).

Judetul Gorj a fost entitate adminsitrativa, cand judetele au fost inlocuite de districte si regiuni. Prin urmare pentru o scurta perioada de timp, satele si comunele din Gorj au fost incorporate in districtele Baia de Arama si Filiasi care apartinea regiunii Gorj.

Dupa dezmembrarea regiunii Gorj, in 1952, au fost incluse in Regiunea Craiova, numita apoi Oltenia dupa 1965. Dupa intrarea in vigoare a legii nr. 2 din 17 februarie 1968, organizarea teritoriala a judetului Gorj a fost restabilita.

Judetul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din Romania. Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipuil Targu-Jiu este resedinta admisnitrativa a judetului. Principala atractie a orasului , este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 1937-1938: Masa Tacerii, poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate in aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial.

La Curtisoara intr-un loc pitoresc se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita in secolul al XVIII-lea si tot acolo se gaseste si un interesant muzeul al satului.

Langa Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere romane datand din vremea Imparatilor Septimius si Caracalla.

Pe Valea Jiului, turistii se pot opri la Lainic si pot vizita manastirea de acolo. In orice loc din judet Gorj , turistii se pot opri sa admire cate ceva. De la Novaci, oras montan datand din secolul al XVI-lea, se poate ajunge la Baile Ranca (1600 m altitudine);Baia de Fier este cunoscuta datorita Pesterii Muierii pestera siuata in Cheile Raului Galbenu.

In judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, intre care si doua trasee turistice europene de lung parcurs, trei zone de alpinism, Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltetului - Polovragi, cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din Romania, o statiune de schi , precum si perimetre de vanatoare si pescuit ce atrag anual un mare numar de uristi.

Un punct de maxima atractie, in judetul Gorj, pentru turistii din lumea intreaga este Complexul Sculptural al marelui artist de renume mondial Constantin Brancusi din municipiul Targu-Jiu.

De asemenea, nu putem sa nu amintim monumentele istorice si de arhitectura, presarate in intreaga regiune, motiv pentru care zona judetului Gorj s-a transformat intr-un veritabil muzeu

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Giurgiu
icon1 resita | icon2 Judetul Giurgiu | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării, străbătut de paralela de 43° 53’ latitudine nordică şi de meridianul 25°59’ longitudine estică.


Reşedinţa judetului este municipiul Giurgiu , aflat la 64 km de capitala ţării pe ruta Bucureşti-Sofia-Atena sau Bucureşti-Istambul.


Judeţul Giurgiu are în componenţă un municipiu, două oraşe, 51 comune şi 167 sate.

Populaţia judeţului era la 1 iulie 2007 de 283408 persoane şi reprezenta 1,3 % din populaţia României


Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului Giurgiu posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră. Vecinii săi sunt : judeţul Călăraşi la est, judeţul Teleorman la vest, judeţul Ilfov şi judeţul Argeş la nord-vest şi judeţul Dîmboviţa la nord.


Suprafaţa judetului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.


.Atestat documentar încă din secolul XIV, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere tehnice : prima linie de cale ferată din România (Bucureşti-Giurgiu ), prima linie de telegraf si podul de peste Dunăre.

Savanţi de renume european au văzut lumina zilei pe aceste locuri, precum matematicianul Miron Nicolescu , istoricul literar Nicolae Cartojan, scriitorul Tudor Vianu, poetul Vasile Militaru , pictorul Nicolae Dărăscu şi alţii.


Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri şi persoane. Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi româneşti la Dunăre.

In nordul judeţului sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei , iar din albiile Dunării şi râurilor ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri.


Apartinând Câmpiei Române, suprafaţa judeţului este alcătuită dinduri şi terenuri arabile.

În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă, agricultura, industria şi comerţul.


În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului, producţia de energie electrică şi termică, captarea, tratarea şi distribuţia apei, extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile.


În anul 1996 a luat fiinţă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafaţă de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în societate comercială pe acţiuni.


Înfiinţarea Zonei Libere Giurgiu a creat posibilităţi noi pentru dezvoltarea tuturor activităţilor economice.

Facilităţile oferite de Zona Liberă atrag interesul investitorilor români şi străini, care prin concesionarea şi închirierea de spaţii desfăşoaactivităţi de producţie, comerţ şi servicii.

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Galati
icon1 resita | icon2 Judetul Galati | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Galati este situat in partea central-estica a tarii, la varsarea Siretului si Prutului in Dunare, judetul Galati ocupa o suprafata de 4.466 kmp, reprezentand 1,9 % din suprafata Romaniei.


Judetul Galati are 2 municipii Galati si Tecuci si 2 orase, Beresti si Targu Bujor, 56 de comune cu 186 de commune.


Zona de legatura dintre Podisul Covurlui la nord (50% din suprafata judetului), Campia Tecuci si Covurlui (34%), si Lunca Siretului si Prutului (16%) la sud, asigura judetului o configuratie geografica coerenta. La 1 Ianuarie 1996, populatia numara 643.000 locuitori sau 2,8% din populatia totala a tarii (locul 9 pe tara din punct de vedere al populatiei). Stuctura populatiei judetului este urmatoarea: 50,1% barbati si 49,9 % femei; 60,4% populatie urbana si 39,6 % populatie rurala. Din punct de vedere al densitatii populatiei, judetul Galati se situeaza pe locul al treilea in tara cu 145 locuitori /kmp.


Resedinta administrativa - Galati - este al 5-lea oras al tarii ca marime (329.300 locuitori) si cel mai mare port situat pe Dunarea maritima. Orasul Galati este situat la 130 km de tarmul Marii Negre si la aproximativ 250 km de Bucuresti (capitala Romaniei), Iasi, Ploiesti, Buzau, Constanta, Chisinau (Republica Moldava) si Odessa (Ucraina). Judetul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare a Sud-Estului (care include si judetele Vrancea, Buzau, Braila, Constanta si Tulcea), EuroRegiunea Dunarea de Jos (impreuna cu districtele sudice ale Republicii Moldova si districtele vestice din Ucraina) si Zona Comerciala Libera Galati-Giurgiulesti-Reni.


Judetul Galati are o clima blanda si este bogat in resurse naturale . Dovezi ale existentei sale de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care dateaza din paleolitic. Situat de-a lungul drumurilor comerciale europene, asezarea Mila 80 de pe Dunare, este multimilenara. Fortificatiile geto-dacice de la varsarea Siretului in Dunare, au fost transformate intr-un castrum militar si asezare civila. A fost nodul care a transmis civilizatia romana in Moldova si in tarile din nordul Marii Negre. Timp de secole, zona a fost traversata de drumurile comerciale romane si grecesti. Consolidarea autoritatii statale in Moldova in secolul al XV-lea, a transformat Galatiul intr-un oras-port, centru important economic si comercial - singurul port liber al Romaniei timp de multe secole

Luand ca indicator produsele industriale, judetul Galati este cel de-al patrulea centru industrial al tarii ca marime.


Structura principalelor ramuri industriale este urmatoarea:
• industrie si constructii – 43%;
• servicii – 38%;
• agricultura, silvicultura, exploatari forestiere – 19%.
Principalele sectoare industriale sunt metalurgia si constructiile navale.


Metalurgia acopera 55,6% din productia de otel a Romaniei, 55% din productie fiind sub forma de produse laminate si 90,4% produse laminate la rece. Peste 50% din produsele metalurgice sunt exportate. Constructia navala este aici o industrie traditionala. La santierul naval se construiesc nave fluviale si maritime pana la 65.000 dwt. (nave container, mineraliere, remorchere si petroliere) cat si instalatii de foraj marin. Galati este una dintre cele mai mari conexiuni ale tarii fiind legat la coridoarele europene de transport: canalul Rhine-Main-Dunare care leaga Marea Nordului de Marea Neagra; legatura pe calea ferata este capabila sa faca trecerea de la standardul de cale ferata european la cel din tarile CSI, iar reteaua de drumuri nationale si judetene strabate intreg teritoriul judetului. Orasul-port Galati are patru porturi (unul pentru transport de persoane si trei pentru cargouri), cu o lungime de 6,5 km capabil sa primeasca vase pana la 30.000 dwt (max. 7,5 m adancime). In general, in porturi pot fi tranzitate 9.328.857 t de marfuri (dupa statistica din 1997).

Dovezi ale existentei zonei Galati de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care dateaza din paleolitic. Situat de-a lungul drumurilor comerciale europene, asezarea Mila 80 de pe Dunare, este multimilenara.

Fortificatiile geto-dacice de la varsarea Siretului in Dunare, au fost transformate intr-un castrum militar si asezare civila. A fost nodul care a transmis civilizatia romana in Moldova si in tarile din nordul Marii Negre.

Timp de secole, zona a fost traversata de drumurile comerciale romane si grecesti. Consolidarea autoritatii statale in Moldova in secolul al XV-lea, a transformat Galatiul intr-un oras-port, centru important economic si comercial - singurul port liber al Romaniei timp de multe secole.

Principala rezervatie naturala din judetul Galati este localizata pe nisipurile din campia Tecuciului si anume la sud de localitatea Liesti, in jurul satului Hanu Conachi, pe o fasie de circa 4 km lungime si 0,5 - 1 km latime avand o suprafata de circa 84 ha si care se continua pana in lunca Siretului.

La cativa kilometri de Municipiul Galati se afla rezervatia paleontologica de la Barbosi cu o suprafata de circa 1 ha, cuprinzand fosile de moluste din faza Euxinului vechi. De asemenea, nu departe de Galati, si anume la nord de oras, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tulucesti, in locul numit Rapa Balaia, se afla cea de-a doua rezervatie paleontologica.

A treia rezervatie paleontologica se afla langa orasul Tecuci, pe soseaua Tecuci-Valea Marului-Pechea-Galati, cu o suprafata de 1,5 ha. Rezervatia se afla pe terasa inferioara a Barladului, la punctul numit La Rates, adica acolo unde a fost candva un han.

In partea de rasarit a judetului Galati, pe teritoriul comunei Baneasa, intre localitatile Baneasa si Roscani, se afla Padurea Baneasa , in care, pe langa padurea in sine este ocrotit si bujorul salbatic, pe seama caruia s-au creat legende si o mare serbare populara care are loc in fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la Roscani, de la 1574, cand armata lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita lipsei de apa.


     media: 3.67 din 6 voturi
Dec 21
Judetul Dolj
icon1 resita | icon2 Judetul Dolj | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Dolj se intinde in partea de sud-sud-est a Romaniei,fiind traversat de raul Jiu, de unde isi trage numele - Doljiu, care insemna Jiul de Jos. La sud, de-a lungul a 150 km, granita judetului este Dunarea, care formeaza o granita naturala dintre Romania cu Bulgaria si Iugoslavia.

Parte a vechii Oltenii, judetul Dolj detine 3,1 % din suprafata Romaniei si se situeaza pe locul patru in privinta populatiei. Craiova este resedinta judetului. O mare parte din teritoriul judetului este campie traversata de sapte rauri si de Dunare si cu lacul Bistret la sud (1.867 ha).

Populatia judetului Dolj este de 749.311 locuitori, reprezentand 3,3 % din populatia tarii. Populatia activa, angajata in ramurile economiei, este repartizata dupa cum urmeaza: 147.000 in agricultura, 1.400 in domeniul forestier, 65.200 in industrie.

Intinzandu-se in sud-sud-estul Romaniei, Judetul Dolj este traversat de raul Jiu, de unde isi trage numele - Doljiu, care insemna Jiul de Jos. La sud, de-a lungul a 150 km, granita judetului este Dunarea, care formeaza o granita naturala dintre Romania cu Bulgaria si Yugoslavia. Relieful apare ca niste trepte plate care se ridica sub forma de piramida din lunca Dunarii spre dealurile Amaradiei, de la 30 pana la 350 m deasupra nivelului marii. Merita mentionat existenta in sudul judetului a celei mai mari suprafete nisipoase din tara, in paralel cu un numar impresionant de lacuri formate fie de revarsarile Dunarii, fie de acumularile de precipitatii. Conditiile de clima (media anuala este de 10-11.5�C) si solul fertil au oferit conditii prielnice omului din vremuri stravechi. Administratia locala, pe fiecare unitate teritorial-administrativa, este reprezentata printr-un consilui local. Judetul se afla in sud -sud-estul Romaniei, la distanta de 229 km de Bucuresti, la 492 km de Constanta, la 444 km de Oradea, la 346 km de Targu Mures, la 333 km de Timisoara . Suprafata judetului este de 7.413 km patrati si resedinta acestuia este Craiova. Alte orase importante sunt: Bailesti, Calafat, Segarcea, Filiasi. Populatia judetului este de 749.311 locuitori, reprezentand 3,3 % din populatia tarii. Populatia activa, angajata in ramurile economiei, este repartizata dupa cum urmeaza: 147.000 in agricultura, 1.400 in domeniul forestier, 65.200 in industrie.

Numele acestui judet este dat de raul Jiu, care traverseaza judetul de la nord la sud, Dolj inseamna "pamantul Jiului de Jos". Prima sa atestare documentara dateaza din 1444, sub numele de regiunea Balta din Campia Dunarii. In judetul Dolj s-au nascut sau au trait multi politicieni, oameni de stiinta si personallitati ale culturii romane, cum ar fi: Voievodul Mihai Viteazul, care a unit pentru prima data cele trei pamanturi romanesti, marii revolutionari Tudor Vladimirescu si Nicolae Balcescu; pictorii Theodor Aman, Constantin Lecca si Ion Tuculescu si sculptorii Gheorghe Anghel ; Constantin Brancusi care, tot aici, a inceput tema "Zborul spre infinit", matematicianul Gheorghe Titeica, inventorul Gogu Constantinescu; scriitorii Traian Demetrescu, Alexandru Macedonski, Elena Farago si diplomatul de talie mondiala Nicolae Titulescu. Potentialul turistic al judetului consta in valoarea si varietatea istoriei traditionale si moderne, monumentele culturale si de arta, nemumaratele monumente ale naturii, rezervatii, locuri de vanatoare, peisaje pitoresti, flora si fauna bogate. Acest judet se gaseste la intersectia catorva dintre drumurile nationale si a rutelor turistice internationale. De asemenea, numeroase sosele si cai ferate fac posibil accesul spre numeroase zone pitoresti cum ar fi Portile de Fier sau judetele Valcea si Gorj, cat si spre Muntii Parang, la nord, si spre Dunare, la sud. Pe calea ferata Bucuresti - Craiova - Timisoara - Jimbolia face legatura cu Serbia prin punctul de frontiera Portile de Fier si Stomora - Moravila, iar prin Calafat si Bechet legatura cu Bulgaria. In apropierea oraselor se gasesc zone pitoresti si interesante. Langa Craiova se gasesc padurile Bucoval, Ciutura si Bratovoesti, langa Filiasi se gasec padurile Negaia si Burgetelu; langa Plenita - Padurea Bujor; la Bailesti - zona Cilieni iar Calafat este poarta spre zona Dunarii, bogata in peste. O importanta atractie o reprezinta parcul Romanescu din Craiova - unul dintre monumentele arhitecturii peisajului din Romania, si care contine 96 ha de padure, 4 ha de lacuri, o gradina zoologica , o pista de aterizare, doua restaurante, si peste 250 de specii de arbori si arbusti.

Conditiile de clima ,temperatura media anuala este de 10-11.5gC, si solul fertil au oferit conditii prielnice omului din vremuri stravechi. Administratia locala, pe fiecare unitate teritorial-administrativa, este reprezentata printr-un consilui local

Judetul Dolj a fost ilustrata concis si expresiv prin formele materiale si valorile spirituale pe care acestia le-au creeat in decursul timpului, viata spirituala bogata si complexa a locuitorilordin aceasta zona.

De la vasele si ornamentele apartinand culturii Cucuteni care s-a dezvoltat in paleolitic, si tezaurul princiar traco-get descoperit la Craiova si numeroasele descoperiri arheologice daco-romane, si pana la impresionantele biserici si case construite in timpul Evului Mediu si la realizarile timpului modern.

Cei care s-au stabilit in judetului Dolj si-au adus contribuitia la progresul lumii civilizate. Vestigiile unei istorii dramatice atesta evolutia umana de-a lungul a doua milenii pe aceste meleaguri.

     media: 4.20 din 5 voturi
Dec 21

Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, in zona de contact a Campiei Romane cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dambovita are un relief variat ce se desfasoara in trepte: la nord se inalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, in continuare, campia inalta a Targovistei si campia Titu.

Judetul Dambovita se invecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.

Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa in zonele inalte, iar in zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.

Cu o suprafata de 4054 km2, judetul Dambovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentand 1,7% din teritoriul tarii, situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.

In judetul Dambovita exista numeroase posibilitati de agrement pentru turisti: se pot face excursii in masivul Bucegi,se pot vizita monumentele istorice, arheologice si religioase din imprejurimi.

Palatul Brancovenesc de la Potlogi- Palat in stil brancovenesc, construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti, fatada orientata spre un elesteu, astazi secat, are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana, care se aseamana cu unele prezente la Mogosoaia in foisor, la biserica Coltei in exterior, in varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Complexul Muzeal Curtea Domneasca de la Targoviste, resedinta domneasca a lui Mircea Cel Batran (1394) singura capitala a Tarii romanesti (1431) unde au domnit personalitati importante ale vremii, printre care amintim pe bravul domnitor Vlad Tepes, cunoscutul erou al novelei lui Bram Sthoker Dacula, complexul continand si celebrul Turn al Chindiei.

Mai pot fi vizitate ruinele conacului Vacaresti, Biserica Stela, Biserica Andronesti, Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor, Muzeul tiparului si al cartii vechi,Manastirea Dealu si Manastirea Viforata, spre Cetatuia Negru Voda, spre Namaiesti, schitul Cota 1000.

Judetul Dambovita constituie o zona turistica de mare interes datorita numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila, carora li se adauga pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi. De asemenea, statiunea balneoclimaterica Pucioasa atrage numerosi turisti la odihna si tratament.

Judetul Dambovita constituie o zona turistica de mare interes datorita:
- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila (Curtea domneasca din Targoviste cu Turnul Chindiei);
- frumuseti si unicate ale naturii reprezentate de pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi.

- reculegere spirituala la importantele manastiri ortodoxe -Manastirea Dealu, Manastirea Viforata-, Centrul ecumenic Vulcana Bai -avand in prezent o biserica ortodoxa, o moschee si o sinagoga,de aseamenea cura si tratament balneo-climateric la statiunea balneoclimaterica Pucioasa, agroturism in localitatile Moroeni si Pietrosita.

Cercetarile arheologice de teren si sistematice au permis surprinderea unei locuiri intense in toate epocile si perioadele istorice, harta arheologica a judetului Dambovita oferind un argument peremptoriu in demonstrarea unei continuitati de vietuire, un foarte bun exemplu oferindu-l comuna Vacaresti, in satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregii noastre istorii,primele indicii au fost constituite de recoltarea unor unelte de silex din zona satelor Ionesti si Puntea de Greci, importante si prin aceea ca reprezinta o limita estica a zonelor de semnalare a grupurilor de homo erectus in prima parte a paleoliticului inferior.

In cadrul aparitiei si evolutiei societatii omenesti in spatiul carpato-dunareano-pontic, urmele asezarii si activitatii omului pe meleagurile judetului Dambovita atesta o vechime ce coboara in Paleolitic, prima treapta a istoriei societatii omenesti, in paleoliticul superior -cca. 35000-10000 ani in urma- aria si numarul descoperirilor creste -Potlogi, Morteni, Butimanu-, iar neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca din fazele sale timpurii -Bratestii de Sus-, dar si in cele avansate -Corbii Mari, Croitori, Genagoesti, Moara din Groapa, Odobesti, Padureni s.a.-, cercetarile atestand faptul ca este vorba de agricultori, cu locuinte de suprafata, construite in faza mijlocie a culturii Gumelnita, cu podina de lut, pereti de lemn lipit cu pamant si prevazute cu vetre.

Epoca bronzului (2000-1200 i.e.n.) se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina situate pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa, Nucetel, Racovita etc, dezvelirea unor morminte in cutii de piatra la Runcu, Voinesti, Candesti, Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice a judetului era in aceasta perioada pana in zonele montane.

Etapele urmatoare sunt in general marcate de prezenta tezaurelor monetare, in prima faza marcand legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene, romane -tezaurele de la Brancoveanu si Gaesti sau descoperirile izolate de la Moreni, Patroaia sau Tachitele- mai apoi baterea propriei monede -Adanca, Caprioru, Cojasca, Crevedia, Podu Cristinei, Urseiu- si in cele din urma dupa cucerirea romana unificarea politica, economica si strategica reprezentata de adoptarea dinarului republican roman ca principala moneda de schimb -tezaurele de la Brancoveanu, Valea Voievozilor, Vladeni, Voinesti-.

     media: 4.00 din 1 vot
Dec 21

Judeţul Constanţa este situat în partea de sud-est a României şi are o suprafaţă de 7071 km2 (adică 3% din suprafaţa totală a ţării), fiind al optulea ca mărime dintre judeţele ţării.


La 31 decembrie 2002, organizarea administrativă a teritoriului acestui judeţ era următoarea: 8 oraşe şi 3 municipii, 54 comune şi 189 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Constanţa.


Se învecinează la nord cu judeţul Tulcea, la est Marea Neagră, la sud cu Bulgaria, iar la vest Dunărea, care formează hotare naturale cu judeţele Călăraşi şi lalomiţa.


Ca forme de relief, predomină structura de podiş (Podişul Dobrogei), cu altitudine redusă. În partea de est a judeţului se află litoralul Mării Negre, exploatat turistic.


Clima este temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10-11 grade C. Precipitaţiile se situează sub media natională. Menţionăm influenţa Mării Negre pe o fâşie de câteva zeci de km spre interiorul judeţului.


Specifice acestui judeţ sunt lacurile naturale de luncă, limanele marine şi lagunele (Oltina, Sinoe, Taşaul, Techirghiol, Mangalia).


Solul este constituit, în mare parte, din cernoziomuri caracteristice stepei dobrogene (cernoziom carbonatic, castaniu, ciocolatiu şi levigat). Pădurea şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră acoperă suprafeţe reduse, fondul forestier fiind constituit din specii diferite cu o productivitate redusă a arboretelor. Judeţul deţine o mare bogăţie de vestigii ale trecutului istoric, unele datând din secolul al Vll-lea î.Hr., când grecii antici au întemeiat pe teritoriu o serie de colonii (Histria - azi Istria, Callatis - azi Mangalia şi Tomis - azi Constanţa). Ulterior, din secolul I î.Hr., teritoriul intră sub stăpânire romană şi apoi este străbătut de popoarele migratoare şi frământat de războaie.

Numele de "Dobrogea", aşa cum atestă documentele istorice, vine de la Dobrotici, despot bizantin în secolul al XlV-lea. Provincia condusă de el a fost numită Dobrugi-ieli, Dobrugi, adică Dobrogea. În ceea ce priveşte denumirea de "Constanţa", se pare că aceasta vine de la cuvântul Constantziana, denumire ce apare în secolul IV d.Hr., nume dat apoi de genovezi în Evul Mediu oraşului de aici. În urma războiului din 1877-1878 ţara devine independentă, liberă şi suverană, iar străvechea vatră getică şi romană a Dobrogei se reuneşte cu ţara. Se împlinea, în felul acesta, o a doua etapă a procesului românesc de unire. Judeţul Constanţa deţine o parte din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Subsolul judeţului conţine roci fosfatice, minereu de fier şi ape mineralizate. Rocile comune sunt formate din şisturi verzi, calcar, cretă, argilă, caolină, dolomită, diatomită şi nisip de turnătorie. Un loc important în cadrul resurselor naturale îl au Lacul Sărat Techirghiol şi Lacul Nuntaşi cu însemnate rezerve de nămol sapropelic, utilizat în scopuri terapeutice. Platoul continental al Mării Negre dispune de rezerve de hidrocarburi şi minerale.

Litoralul românesc al Mării Negre are o alcătuire complexă care-i măreşte valoarea turistică. Întreaga zonă dispune de plaje întinse şi însorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calităţi deosebite, lacuri cu ape dulci sau sărate şi nămoluri terapeutice,

izvoare minerale şi pe alocuri faleze înalte. Apa Mării Negre cu o salinitate mai redusă şi fără maree, lipsa stâncilor şi a faunei periculoase, climatul marin liniştit şi plăcut conferă în plus litoralului românesc calităţi remarcabile.

Staţiunile de pe litoral cunoscute în turismul internaţional, cum sunt: Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, cu baze de cazare şi tratament şi diverse posibilităţi de agrement, oferă condiţii pentru odihnă şi tratament în sezonul estival, iar unele şi în extrasezon. Aceste staţiuni, în anul 2007, deţineau împreună 41,5% din capacitatea de cazare turistică pe ţară.

     media: 3.00 din 2 voturi
Dec 21
Judetul Covasna
icon1 resita | icon2 Judetul Covasna | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judeţul Covasna este situat în colţul de sud-est al Transilvaniei, în curbura Carpaţilor, denumirea lui istorică fiind Judeţul Trei Scaune, format în 1876 din Scaunele Sepsi, Kézdi şi Orbai-reşedinţe administrative stabilite conform organizării administrativ-teritoriale a secuimii.

Se învecinează cu judeţele Harghita, Vrancea, Buzău şi Braşov.



Limitele administrative actuale ale judeţului au fost trasate după reorganizarea administrativ-teritorială a ţării din anul 1968. Având o suprafaţă de 3.705 km2 şi 222.449 de locuitori, judeţul are 5 oraşe şi 40 de comune.


Printre acestea amintim: Sf. Gheorghe - municipiul reşedinţă de judeţ, cu o dezvoltare dinamică şi cu cei aproape 61.543 de locuitori; municipiul Târgu Secuiesc - “oraşul breslelor”; Baraolt - oraşul care oferă mari posibilităţi de investiţii; Covasna - oraşul celor “1000 de izvoare“, din care marea majoritate au proprietăţi terapeutice, este un centru de tratament şi turistic atractiv; precum şi Întorsura Buzăului, plaiul mioritic românesc, situându-se într-o regiune pitorească.


Pe lângă ramurile industriei tradiţionale - exploatarea lemnului, agricultură, industria textilă, industria alimentară, construcţii - au o pondere însemnată în economia judeţului şi acele ramuri noi, moderne ale industriei care funcţionează cu capital străin.
Potenţialul turistic al judeţului este unul de excepţie, caracterizându-se prin elemente naturale şi antropice de mare valoare, care se îmbină armonios cu varietatea peisajelor, bogăţia şi diversitatea izvoarelor de ape minerale, vegetaţia şi fauna caracteristică şi nu în ultimul rând cu elementele hidrografice şi de relief.

Aflat la răscrucea drumurilor între apus şi răsarit, teritoriul judeţului atestă prezenţa, alături de daci, a unor triburi migratoare - celţi, avari, slavi, maghiari, pecenegi, cumani - dupa retragerea legiunilor romane, fapt dovedit de denumirea unor străvechi localitaţi (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.).

Judeţul - vechea denumire Trei Scaune, cel actual Covasna - este locuit de maghiari şi romani, ponderea lor fiind de 75%, respectiv 24%. Stramoşii maghiarilor-secui s-au aşezat pe aceste meleaguri în secolele 12-13 d. Hr. fiind la acea data deja creotinizaţi, ava’ând propria lor organizare teritorial-administrativa, numite "scaune": sarcina lor principală fiind apararea trecatoarelor din Carpaţi.
În decursul veacurilor, locuitorii judeţului nostru au dus lupte crâncene pentru apararea drepturilor şi libertăţilor străvechi. O pagina glorioasă se leagă de revoluţia din 1848-1849.
Un impuls deosebit de important pentru dezvoltarea industriei a reprezentat deschiderea liniei ferate Braşov - Tg. Secuiesc în anul 1891 şi a celei spre Miercurca Ciuc în 1897.
Dupa reinfiinţarea judeţului, în anul 1968, industria a luat amploare avand, în momentul de fată, un rol preponderent.

Judetul Covasna este si judetul bisericilor fortificate (cetati taranesti) si a portilor si stalpilor de lemn sculptate care se pot vedea in orase ca Sfantul Gheorghe , Covasna, Intorsura Buzaului , Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate cum ar fi: Aita Mare, Araci, Arcus, Batani Mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon, Zabala, etc.

Cheile Varghis se afla pe Valea Varghis, in Muntii Harghita si reprezinta un loc impresionant pentru ca aici raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera Meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali.

Monumentul ostasului roman din Sfantu Gheorghe a fost dezvelit in anul 1974 si este dedicat memoriei ostasilor armatei romane care si-au dat viata pentru eliberarea orasului de sub ocupatia fascista in toamna anului 1944. Monumentul masoara 18 metri .Grupul statuar al marelui voievod Mihai Viteazul se afla in centrul orasului.

Cladirea Muzeului National Secuiesc reprezinta un obiectiv de mare atractivitate turistica. A fost construita in anii 1912-1913 pe baza planului arhitectului Kós Károly. Muzeul a fost infiintat in 1879 si numara 8779 de obiecte muzeale, fiind impartit in mai multe sectii: biblioteca-arhiva, istorie-numismatica, etnografie, arta plastica, stiinte naturale.

In acest judet se gasesc foarte multe statiuni de odihna si tratament cum ar fi: Balvanyos, Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, etc. Aici se trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale.

     media: 0.00 din 0 voturi
Dec 21
Judetul Cluj
icon1 resita | icon2 Judetul Cluj | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Cluj este situat in inima provinciei istorice Transilvania, in zona central-vestica a Romaniei, avand ca vecini judetele Bihor, Salaj, Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud si Mures. Acopera 6.674 km patrati (2,8% din suprafata Romaniei).

Resedinta administrativa este Municipiul Cluj-Napoca, cu o populatie de 332.297 locuitori (47,7% din populatia totala a judetului). Fiind o asezare veche, orasul a avut diferite denumiri de-a lungul timpului, in epoca romana si apoi in Evul Mediu, ca important centru comercial si urban. In prezent, Cluj-Napoca este un important centru cultural (aici se gasec Teatrul si Opera Nationala Romana, Teatrul si Opera Maghiara, Filarmonica, Academia de Muzica Gheorghe Dima), avand numeroase institutii educationale (10 institutii superioare - 6 de stat si 4 private - cu 30 de facultati cu 34.170 de studenti si peste 2.200 de profesori). Judetul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din tara. Potentialul sau economic este dat de resursele locale, traditia si experienta de durata in majoritatea sectoarelor, cat si prin pozitia sa de lider al cometului in Transilvania, datorita asezarii favorabile, la rascruce de rute comerciale importante care leaga Europa Centrala de zona Balcanilor.

Principalele localitati sunt: Municipiile Cluj-Napoca (332.297 locuitori), Turda (61.851), Dej (41.974), orasele Campia Turzii (30.162), Gherla (24.572), Huedin (10,231), 74 de comune cu 420 de sate (intreaga populatie rurala numara aproape 234.277 locuitori).

La 1 iulie 1996, populatia judetului numara 726.790 locuitori, din care 362.800 salariati si 494.534 populatie urbana.

Structura populatiei active este urmatoarea: industrie � 31,0 %; agricultura � 29,1 %; comert � 9,9 %. Structura populatiei � dupa nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari � 19, 85 %, rromi � 2,22 %, germani � 0,15 %, alte nationalitari � 0,19 % � dupa religie: romani ortodocsi � 69,9 %, greco-catolici � 5,1 %, romano-catolici � 4,4 %, reformati � 14,1 %, alte confesiuni � 6,5 %. Judetul Cluj este situat in zona de contact a trei unitati geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei . Conturul reliefului este in principal deluros (mai mult de doua cincimi din suprafata) si muntos, fara altitudini sub 200 m deasupra nivelului marii. Relieful deluros include partea nord-vestica a Campiei Transilvaniei, caracterizat de existenta unor dealuri cu o altitudine medie de 500 m si de partea sud-estica a Platoului Somesean cu dealuri mai inalte, acoperite cu paduri. Muntii Apuseni (Muntii Bihor, Gilau, Muntele Mare si Trascau) vegheaza partea sud-vestica, altitudinea maxima fiind inregistrata in Masivul Vladeasa (1.842 m). Reteaua hidrografica este reprezentata de Somesul Mic (care strabate aproape tot judetul), Crisul Repede si Ariesul, lacurile naturale (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, etc.) si lacurile de acumulare de la Belis Fantanele, Tarnita si Gilau. Resursele minerale ale judetului sunt: combustibili (lignit, turba, gaze naturale), minerale si roci (cuart, feldspat, dacite si andesite, granite, calcar, tufa, caolin, sare), si izvoare cu ape minerale

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj este al 13-lea ca marime din tara, si ocupa 2,8% din suprafataRomaniei. Cu un mediu natural favorabil activitatii umane, suprafata judetului Cluj a fost locuitadin timpuri imemorabile

Descoperirile arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana.

Cele mai vechi asezari neolitice din Romania au fost descoperite in zona Gura Baciului. In secolul al II-lea i.Hr., aici s-a dezvoltat civilizatia geto-daca, mentionata in scrierile lui Herodot. Dupa cucerirea Daciei de catre romani si transformarea acesteia in provincie, vechiul oras Napoca a fos ridicat la rangul de municipiu de catre Imparatul Adrian (124 D.Hr.), si apoi transformat in colonie, in timpul domniei lui Marcus-Aurelius (160-180 d.Hr.). Important centru politic in timpul guvernarii romane, orasul a fost o perioada capitala Daciei Porolissensis. Colonizarea romana a acoperit intraga suprafata a judetului, fapt atestat de numeroase vestigii (Bologa, Caseiu). Dupa retragerea administratiei si armatei romane la sud de Dunare (275 d.Hr.), regiunea a continuat sa fie locuita (marturie stau descoperirile din regiune Manastur) si populatia ramasa a supravietuit perioadei de migratie a barbarilor dinspre estul si sudul Europei. La acel timp au fos tpuse bazele primei organizari statale, Voievodatului lui Gelu, avand ca puncte de aparare cetatile de la Dabaca and Gilau. In anul 1213 d.Hr., localitatea Cluj-Napoca de astazi este mentionata sub numele de Castrenses de Clus impreuna cu dealurile din imprejurimi. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliti in Campia Panoniei, pe teritoriul fostei provincii romane Pannonia, fiind cucerit si inclus in Voievodatul Transilvania, sub suveranitate ungara. In 1316, Clujul obtine privilegiul de civita, iar in secolele XIV-XV, devine unul din cele mai impunatoare orase din Transilvania, fiind un important centru economic, politic si cultural. In 1437, taranii se revolta impotriva nedreptatilor si opresiunii, la Bobalna, rascola avand un deznodamant tragic pentru tarani. Incepand cu secolul al XVI-lea, orasul se dezvolta mai ales ca centru cultural. In 1550 este pusa in expoatare prima imprimerie si in 1580 isi deschide portile o academie cu trei depatamente (teologie, filosofie si drept). In 1776, este inlocuita de o universitate cu patru departamente (filosofie, stiinte naturale, drept si chirurgie), care a avut ca profesor pe doctorul oftalmolog de remune european, I. Piuariu-Molnar. Intre anii 1683 si 1699, Clujul a fost ocupat sitrecut sub guvernare austriaca. Dupa 1790, aici a fost mutata resedinta guvernatorului imperial al Transilvaniei. Urmare acestui fapt importanta politica a orasului a crescut. Reprezentati ai populatiei Clujului au luat parte la Revolutia din1848, sustinand programul revolutionarilor. In ciuda dorintei exprimate a populatiei, Dieta Clujului - alcatuita din unguri si germani - au votat in 17/29 mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, decizie cu rezultate negative atat pentru revolutie cat si pentru populatia romaneasca din Transilvania. Lupta populatiei romanesti impotriva agresiuniii sociale si nationale a culminat cu momentul crucial de la 1918, cand, urmare a demisiei monarhiei austro-ungare, Transilvania s-a unit cu Romania, in urma referendumului de la Alba-Iulia (pe 1 decembrie 1918, ziua nationala a Romaniei ). Pe 16 decembrie 1974, cu ocazia aniversarii a 1850 de ani de la prima atestare documentara a municipiului, orasul a primit numele de Cluj-Napoca. Prima mentionare epigrafica a asezarii Potaissa dateaza din anul 108 d.Hr., si in anul 168 d.Hr. a devenit comandamentul Legiunii a V-a Macedonica. Stationarea legiunii a contribuit la dezvoltarea pe toate planurile a asezarii daco-romane de pe raul Aries, pana la sfarsitul secolului al II-lea. Retragerea armatei romane in timpul lui Aurelian, a reprezentat un eveniment important i viata orasului, dar nu a dus la sfarsitul vietii romanilor din Potaissa. Ca in toata Dacia, elementul roman este foarte bine implementat, ireversibil si a supravietuit in esenta, formand poporul daco-roman. Intr-un document din 1075, vechea asezare Potaissa a fost numita Turda pentru prima data. Orasul actual a avut la baza trei nuclee: Turda Veche, Turda Noua si satul Oprisani, care au rezistat de-a lungul secolelor. Printre numeroasele evenimente petrecute de-a lungul timpului, putemaminti de asasinarea in 1601 a voievodului Mihai Viteazul pe Campia Turzii. El a fost primul domnitor care a unit cele trei principate romanesti. In perioada 1829-1894, miscarea menumorandum condusa de Dr. Ioan Ratiu, este alt eveniment istoric care trebuie mentionat. Dezvoltarea orasului de-a lungul timpului si importantul rol economic si politic jucat in istoria Transilvaniei, a dus la ridicarea multor monumente religioase si la remarcabile cladiri. Din antichitate si pana in ziua de zi, generatie dupa generatie, mai intai dacii, daco-romanii si apoi romanii (si mai tarziu, de-a lungul timpului maghiari si germani care s-au stabilit aici) au trait si muncit aici, stans legati de pamantul pe care l-au muncit si infrumusetat prin munca si talent.

Situat in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj acopera 2,8% din suprafata Romaniei. Judetul are 736.000 de locuitori, din care 77%sunt romani, 9% maghiari, 2,2% tigani si restul sunt germani, evrei, ucrainieni. Descoperirile arheologice din acest judet arata existenta unei civilizatii integrate in viata si cultura europeana, inca de la inceputurile acesteia. In zona Gura Baciului au fost descoperite cele mai vechi vestigii neolitice din Romania (5000 i.Hr.). In secolul al-II-lea i.Hr., aici se gasea o civilizatie geto-daca. Dupa cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman, Potaissa (Turda) si Napoca (Cluj) au fost numite municipalitati. Napoca devine capital Daciei Porolissensis - fiind pentru prima data atestata documentar. Din antichitate si pana in zilele noastre, generatii dupa generatii, dacii mai intai, daco-romanii si apoi romanii (si pe langa ei, mai tarziu maghiarii si germanii) au trait si muncit impreuna si sunt legati de acest pamant pe care l-au infrumusetat prin munca lor. Aici se gasesc in principal doua forme de relief: dealuri si munti cu altitudini intre 227 m si 1825 m peste nivelul marii. cele mai inalte altitudini sunt Vladeasa (1,842 m) si Muntele Mare (1,825 m). Muntii, situati in sud-vestul Muntiilor Apuseni, reprezinta o sinteza a Carpatilor Romanesti.Principalele rauri sunt:Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile nu prezinta importanta economica dar sunt interesante din punct de vedere stiintific, iar doua dintre ele sunt declarate rezervatii naturale: Lacul Stancii si Lacul Legii. Lacurile satate (create prin inundarea vechilor saline) sunt adanci si au o concentratie foarte mare de sare, fiind folosite la tratamente. Cele mai importante lacuri sunt: Turda, Cojoena, Sic si Ocna Dejului. judetul are o clima temperat-continentala, caracteristica regiunilor vestice si nord-vestice ale Romaniei. Peisajele sunt pitoresti si atractive pentru turisti. Faina Muntilor Apuseni este data de peisajele sale: pasuni largi, varfuri vulcanice, chei inguste si adanci, unice in Romania, cat si in Europa (Cheile Turzii, Cheile Turenilor). Deasemenea, exista pesteri de valoare speologica: Pestera Mare si Pestera Piatra Ponorului. In padurile montane se pot vana ursi, porci mistreti, lincsi si caprioare, iar in paraie se gasesc pastravi. Deasemenea, puncte de interest pentru turisti sunt si cele peste 600 de monumente arhitectonice in toate stilurile europene de la cel gotic, baroc si renascentist pana la cele moderne. Acest judet are trei municipii: Cluj-Napoca, resedinta administrativa a judetului cu 330.000 de locuitori, Turda si Dej; trei orase: Cimpia Turzii, Huedin si Gherla; 74 orase. Orasul Cluj-Napoca este resedinta administrativa a judetului. Cluj-Napoca, principal oras al Transilvaniei, are doua nume: Napoca este numele vechii cetati dacice, si Cluj vine de la numele latin Clusiurn, care insemna oras inchis. Numele maghiar si german al orasului (Koloszvar, si respectiv Klausenburg) se bazeaza pe cel latin si pe cel roman. Important centru cultural, universitar si industrial, Cluj-Napoca a fost si este un simbol de-a lungul istoriei. Universitatea, opera, Academia de Muzica si Arte, cat si Institutul de Medicina si Farmacie sunt binecunoscute in Europa. Maghiarii care traiesc aici si-au dezvoltat remarcabil cultura (au opera, teatru, ziare si reviste in limba maghiara), avand scriitori, redactori, artisti si muzicieni de renume. Biserica gotica "Sf. Mihai", care domina orasul, este un martor al istoriei acestui loc.

     media: 3.00 din 11 voturi
Dec 21
Judetul Calarasi
icon1 resita | icon2 Judetul Calarasi | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane, pe malul stang al Dunarii, la granita cu Bulgaria, avand o suprafata de 5088 kmp cea ce reprezinta 2,13% din suprafata Romaniei.


Se invecineaza cu judetul Ialomita la nord, Constanta la sud-est - Dunarea formand hotarul, Giurgiu si Sectorul Agricol Ilfov la vest si nord-vest.


Judetul Calarasi este situat intr-o zona de campie ce inclina usor nord-vest - sud-est, cuprinzand mai multe subunitati ale granarului Romaniei -Baraganul Sudic, Campia Mostistei, Campia Burnasului, Campia Vlasiei, la care se adauga Lunca Dunarii (Lunca Greaca, Lunca Calarasi, Balta Borcei).

Relieful campiei este reprezentat de interfluvii netede numite campuri, acoperite in mare parte de depozite loessoide, intrerupte de mici depresiuni numite crovuri si de vai inguste de tip mostiste.

Apele de suprafata sunt reprezentate de fluviul Dunarea - regina apelor - care delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. In afara raului Arges si a afluentului sau Dimbovita, care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de vest a judetul Calarasi, celelalte rauri apartin retelei autohtone (Rasa, Barza, Argova, Vanata, Belciugatele, Luica etc.)

Judetului Calarasi a cunoscut, odata cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman. Cele mai recente descoperiri arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in spatiul calarasean inca din perioada neoliticului timpuriu.

Orizontul cultural neolitic este bogat ilustrat de prezenta a doua culturi materiale autohtone: Boian si Gumelnita - cele mai reprezentative culturi neolitice din sud-estul Europei, descoperite, prima, in asezarea eponima de la Gradistea Ulmilor, pe malul fostului lac Boian, iar cea de-a doua in tellul Gumelnita de pe teritoriul comunei Ulmeni.

In ceea ce priveste epoca fierului, descoperirile de pe valea Mostistei (Vladiceasca, Coconi) atesta prezenta unor populatii hallstattiene timpurii. Impresionante devin insa descoperirile arheologice incepand cu cea de-a doua varsta a fierului, perioada in care pe teritoriul patriei noastre se dezvolta infloritoarea civilizatie geto-dacica.

Decoperirile arheologice, din perioada secolului IV-IX e.n., de la Calarasi, Dorobantu, Independenta, Vlad Tepes, Pietroiu, Coslogeni, Manastirea, Sultana si Radovanu atesta locuirea meleagurilor calarasene de o populatie daco-romana si, mai apoi, proto-romana, care retragandu-se pe vaile raurilor si in padurile din apropiere a reusit sa reziste populatiilor migratoare, ramanand statornic pe meleagurile stramosesti in pofida vremurilor de restriste.

O atractie deosebita o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice, din judetul Calarasi, printre care amintim:

- Biserica fostei Manastiri Negoesti este monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab si a sotiei sale Elina. A fost refacuta in anul 1777 (s-au refacut ferestrele, zidul imprejmuitor si s-au reparat chiliile). Restaurata in anul 1850.
- Biserica fostei Manastiri Plataresti este monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost infiintata in 1642 de Matei Basarab, sotia sa Elina si altii. Cuprinde biserica Sf. Mercurie, construita intre 1642-1646. Este un monument remarcabil prin clara compozitie a formelor arhitecturale si picturi murale interioare.
- Manastirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situata la 10 km est de Calarasi, la 123 km S-E de Bucuresti. A fost infiintata in 1991 cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe , fiind ctitorita de localnici din caramida pe temelie de piatra. Arhitectura este in stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brau din caramida rosie presata.
- Catedrala Ortodoxa Sf. Nicolae este monument de arhitectura religioasa. Edificiul a fost construit in anul 1838.
- Palatul Prefecturii este monument de arhitectura laica. Cladirea a fost construita in anul 1897 in stil neoclasic.

Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare creeaza o atractivitate turistica deosebita, dar insuficient exploatata. Numarul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiintalnit, ramificarea cursurilor principale prin brate unice, creeaza atat un cadru natural ce predispune la relaxare, cat si conditii propice pentru practicarea vanatorii si a pescuitului sportiv.

In acest sens amintim cele trei rezervatii naturale: Ostrovul Ciocanesti, Ostrovul Haralambie si Ostrovul Soimul.

La Sarulesti se organizeaza anual campionatele nationale de pescuit sportiv la crap iar in anul 2000 a fost organizat campionatul mondial de pescuit sportiv, stabilindu-se un record greu de egalat - un exemplar de 40 kg.

Ramurile turistice constituite de fluviul Dunarea care delimiteaza judetul in zona de sud si sud-est pe o lungime de 152 km sunt extrem de bogate si menite a fi puse in valoare. Incintele indiguite dintre Fluviu si bratul Borcea in suprafata de cca 30.000 ha, canalele naturale cu zona de vegetatie forestiera, flora si fauna pot fi introduse in circuite turistice cu amenajari si cheltuieli relativ mici pot arata vizitatorului un peisaj mirific asemanator celui din Delta Dunarii.

Acest potential turistic insuficient exploatat se afla la mai putin de 130 km de Bucuresti si la cca 100 km de municipiul Constanta si litoralul Marii Negre avand legaturi auto pe DN 3B si pe DN 3A.

     media: 2.00 din 1 vot
Dec 21

Situat în partea de sud vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprafaţă de 8.520 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea din ţară.


Principalele orase ale judetului Caras-Severin sunt :Resita (resedinta de judet), Anina, Baile Herculane, Bistra, Bocsa, Caransebes, Moldova Noua, Oravita


Geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice ale pământului românesc. Ponderea treptelor de relief în teritoriul judeţului este sensibil diferită de cea în cadrul teritoriului naţional, unde munţii ocupă 31%, dealurile 36%, iar câmpia 33%.


Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă.

     media: 4.00 din 4 voturi
Dec 21
Judetul Buzau
icon1 resita | icon2 Judetul Buzau | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44’ şi 45 49’ latitudine nordică şi între 26 04’ şi 27 26’ longitudine estică si are o suprafaţa de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa ţării).

Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

.Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinandCampiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Clima este temperat-continentala, la fel ca in toata tara si temperaturile medii variaza intre 12 C si 14 C. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, pana la 37 C, in timp ce temperaturile minine se inregistreaza in februarie - 26 C. media anuala a precipitatiilor este intre 400 mm si 500 mm. Subsolul este bogat in depozite de sare, gaze naturale, carbune, ape minerale, chihlimbar. Suprafata judetului este de 6.103 kmp. Populatia Judetului numara 520.000 locuitori. Orasul Buzau este resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau. orasul este punct de intalnire pentru cele patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km departare de Bucuresti, 250 km de marea NEagra pe drumul european E85. Locul sau geaografic situat la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei orasului care a fost mereu un important centru commercial

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, cât şi obiecte ceramice din Neolitic şi Epoca Bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele campului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima dată menţionat în scris într-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea menţionează existenţa, pe malurile râului Mousaios, a unei aşezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găseşte în Biblioteca Vaticanului.

Situat in sud-estul Romaniei, acest judet se intinde pe aproape intreg bazinul hidrografic al raului Buzau si reuneste armonios trei forme de relief: munti la nord, campii la sud si in rest zona de dealuri subcarpatice.

Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Buzau. Configuratia geografica, varietatea peisajului si multitudinea de rauri au creat conditii propice pentru asezarile omenesti si continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. peisajele variate in special in zona de munte si deal, cat si elementele populare, etnografice si istorice ofera o atractie speciala pentru turisti. Muntii Buzaului si Vrancei situati in partea nordica a judetului, acoperiti de paduri seculare si pajisti largi cu fauna bogata sunt puncte de interes pentru turistiii care vin aici la odihna cat si pentru pescari si vanatori. Muntii Buzau sunt alcatuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare si cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului marii). Siriu (1659 m altitudine) este usor de urcat si mult mai atractiv datorita peisajelor pitoresti. Din varf, natura ofera o priveliste minunata. Aici se gaseste lacul Vulturilor numit si Lacul Fara Fund, format in perioada periglaciara si care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal cunoscuta sub numele de subcarpatii Buzaului, are altitudini cuprinse intre 400-800 m si este acoperita de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscuta. In aceasta zonase intalneste un fenomen unic, vulcanii noroiosi de la Dealurile Paclelor. Pe Valea Slanicului, langa Lopatar, la o altitudine de 700m, se intalneste alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flacari albastre care ard in crapaturile solului. lacurile judetului Buzau sunt un punct de atractie turistica : joseni, Polociori acestea fiind situate in Valea Grabicina; Melediu la Odastie; Lacurile Amara si Balta Alba cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turistii isi pot petrece vacantele in statiuni ca Sarata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici si Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale si istorice sunt: Campul Roman din satul Pietroasele, Biblioateca "Vasile Voiculescu" fondata in 1893, Muzeul Chihlimbarului din Colti, tabara de vara de Sculptura in aer liber de la Magura, cu peste 256 sculp[turi de pieatra realizate in 16 editii. Se mai gasesc : Palatu; Comunal contruit intre 1899-1903 si acum adaposting primaria Buzaului, Catedrala Epicopala construita in 1649, Seminarul Teologic, construit in 1838, Tribunalul construit in 1911-1912; Muzeul Judetului Buzau, Cimitirul Dumbrava care adaposteste bustul lui Petre Stanescu realiazat de Brancusi. O importanta pagina de istorie a acestui judet o reprezinta descoperirea tezaurului "Closca cu Puii de Aur" in 1837 la dealul Istrita.

     media: 3.20 din 5 voturi
Dec 21
Judetul Braila
icon1 resita | icon2 Judetul Braila | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Braila

Situat in Sud Est-ul Romaniei, in Campia Romana, judetul Braila se intinde peste 4.765,8 km patrati. Resedinta de judet, orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi romanesti; este situate la 200 km N-E de Bucuresti. Braila se situeaza la 6016’17” latitudine nordica si 27058’33” longitudine estica, avand ca judete vecine: la N Galati, N-V Vrancea, Buzau la V, Ialomita in S, Constanta in S-E si Tulcea in E.
La granita de nord, judetul Braila cuprinde o parte din raul Siret, in timp ce in partea de sud se afla Campia Baraganului. La vest se afla o mica parte din Campia Salcioara si Campia Buzaului, iar la est se intinde Insula Mica a Brailei.


Populatie: 385.066 locuitori (01.07.2005)
Suprafata: 4.766 km˛
Localizare: in sud-estul Romaniei
Orase: Braila (resedinta de judet), Faurei, Ianca, Insuratei


Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru comercial , loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila "oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii".


Insemnatatea acestui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroase drumuri comerciale care il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania purtau denumirea de drumul sau calea Brailei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Cu atat mai mult, cu cat se putea crea o punte de legatura cu Dobrogea, aflata sub stapanire otomana, iar prezenta unei garnizoane militare aici ar fi descurajat intentiile de independenta ale domnilor romani. De aceea, in 1538, cu prilejul expeditiei impotriva Domnului Moldovei, Petru Rares, Braila este ocupata de catre turci, iar doi ani mai tarziu, asa cum reiese dintr-un raport polon, aici se construia cetate de zid.
Desi aflata sub stapanire otomana, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului, iar marile venituri obtinute din diferitele activitati comerciale nu mai intrau in visteria tarii, ci reveneau acum sultanului si dregatorilor acestuia.


Dupa 289 de ani de ocupatie otomana, Braila este reintegrata Tarii Romanesti, in urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/ 14 septembrie 1829. Articolul V din tratat prevedea ca toate cetatile turcesti de pe malul stang al Dunarii, impreuna cu insulele dinspre acest mal, vor fi inapoiate Tarii Romanesti, hotarul fata de Imperiul Otoman urmand a fi talvegul Dunarii. Totodata, prin tratat se stipula libertatea de navigatie pe Dunare si mare, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti. In consecinta, Braila a cunoscut un avant economic fara precedent in istoria sa, stimulat si de obtinerea, in 1836, a statutului de porto-franco.


Intensele tranzactii comerciale efectuate in port, posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini - bulgari, macedoneni, albanezi, greci, dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni, Braila devenind o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila a reusit sa transeze in favoarea ei rivalitatea cu portul vecin, Galati, ba mai mult, sa intre in competitie cu Odessa.
O parte a veniturilor obtinute din activitatile comerciale au fost utilizate de autoritatile orasului atat pentru reconstructia si modernizarea acestuia, cat si pentru extinderea capacitatilor portuare. Desi statutul de porto-franco a fost desfiintat, portul si-a continuat evolutia ascendenta, inregistrand in 1911 momentul de varf al valorii exportului, aceasta si datorita amplelor lucrari de modernizare a instalatiilor portuare si de construire a docurilor care cuprindeau un complex intreg de cheiuri, dane, silozuri si magazii, rezervoare de petrol, cai ferate, sosele, precum si un bazin pentru iernatul vaselor.
Intre 1830 (cand este inregistrat primul plan de reabilitare a orasului, limitele sale creionandu-se de-a lungul actualului bulevard Al.I.Cuza) si 1898 (cand este publicat planul inginerului sef al orasului, J. Dufour), constatam ca Braila se extinsese pana la actualul bulevard Dorobantilor. Normele riguroase in constructia imobilelor - cladirile trebuiau construite numai in conformitate cu planurile aprobate, in zonele centrale casele trebuiau sa fie exclusiv din caramida si a aiba o fatada anume, trasarea pietelor si parcurilor publice, pavarea strazilor, construirea retelei de canalizare si a celei de aductiune a apei potabile, inaugurarea unui mijloc modern de transport (tramvaiul electric), rezolvarea iluminatului stradal si casnic prin reteaua electrica, sunt doar cateva dintre realizarile autoritatilor locale, Braila inceputului de secol XX prezentandu-se ca un oras de anvergura europeana.

Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea, cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita.
Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 km. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 km. Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 km, curge pe teritoriul judetului Braila raul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.


In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile (Jirlau 1086 hectare, Caineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).


Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu), precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat). Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice . Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul. De asemenea, exista si lacuri de acumulare, precum lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

Clima este temperat continentala, cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei. Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5ş C fata de restul campiei. Temperatura medie anuala este de 10,5ş C, maxima absoluta (inregistrata in anul 1951) ajungand la 44,5ş C, minima absoluta scazand pana la - 30ş C (1942). Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%. Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.

Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu. Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear. Solurile de cernozion reprezinta 75% din suprafata judetului Braila. In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare cu inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au indiguit incintele Calmatui - Gropeni, Braila - Dunare - Siret, Maxineni, Insula Mare a Brailei, a caror suprafata este de peste 119.000 hectare. Numai Insula Mare a Brailei detine 60.160 hectare, teren scos din inundatiile periodice provocate de Dunare.
In suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.
Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95% culturi si suprafete restranse de pajisti). Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata. Padurile ocupa o suprafata de 22.600 hectare, majoritatea paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, pe 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. In luncile raurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii.
Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii. Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare, dar si prin pasari migratoare.
In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gaste, starci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.
Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul), precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Campia Baraganului, sunt mult modificate. In aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul raului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate. In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala . Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intalni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ocrotite, cum sunt: egreta mica alba, lopatarul, starcul rosu, starcul cenusiu.
In partea de nord-est a Baltii Brailei se afla "Popina Blasova", inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stanca, declarata monument al naturii, se intalnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele). De asemenea, padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.
In domeniul culturii, judetul Braila dispune de o retea de institutii specializate. Exista astfel 215 biblioteci, 5 case de cultura, 96 camine culturale, 7 cinematografe, 2 teatre, o institutie cu profil muzical. In viata culturala a Brailei, un rol important il detin Teatrul Dramatic "Maria Filotti", Teatrul de papusi, Scoala Populara de Arta si Muzeul Brailei, care dispun de un fond deosebit de colectii istorice si arheologice, considerat ca unul dintre marile asezaminte de cultura de acest gen din Romania.

     media: 4.93 din 137 voturi
Dec 21
Judetul Brasov
icon1 resita | icon2 Judetul Brasov | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Brasov

Populatia: 626.499 locuitori (01.07.2001)
Suprafata: 5.363 km˛
Localizare: in partea centrala a Romaniei
Orase: Brasov (resedinta de judet), Fagaras, Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele

Judetul Brasov se gaseste in zona central-estica a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km˛, care reprezinta 2,2 % din teritoriul tarii. Terenul agricol insumeaza 55,5% din suprafata agricola totala a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori, iar densitatea de 120 locuitori/ km˛ situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase si 23,8% in comune si sate. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

Marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica , la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali . Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilir Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci.
Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov.


Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului , Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.
In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.


Poiana Brasov, situata la poalele muntelui Postavaru (12 km de Brasov), este o statiune pentru practicarea sporturilor de iarna (zapada rezista 4 - 5 luni pe an)


Predeal - situata la 1100 m altitudine, statiunea are partii de schi cu transport pe cablu (telescaun, babylift)
Alte statiuni: Paraul Rece (960 m), Timisu de Sus (820 m)

Bran - construit in 1377 - 1382 pe o stanca de 60 m, castelul a avut rol militar si administrative. Asociat cu mitul contelui Dracula

Alte castele: Haller (Hoghiz, 1553), Racos (1625), Sambata de Sus (20 km de Fagaras, ridicat de Constantin Brancoveanu), Sambata de Jos (construit de baronul Bruckenthal in 1770).


Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura maxima absoluta fiind de 37° C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/ s.

Cetatea Fagarasului - este situata in inima orasului cu acelasi nume si adaposteste din 1954 Muzeul Tarii Fagarasului, care cuprinde colectii bogate de arheologie, istorie medievala, etnografie si arta populara (indeosebi icoane pe sticla). Cetatea, construita in secolele al X-lea si al XI-lea si reconstruita in mai multe randuri, a fost una dintre cele mai importante fortarete din Transilvania. Voievodul Mihai Viteazul si familia sa si-au gasit adapost aici in 1599. Intre secolele XV si XVII, cetatea Fagarasului a fost marita si transformata in stilul Renasterii. In secolul al XVII-lea, constructia asigura paza a cincizeci de sate din imprejurimi. Cetatea a servit drept resedinta voievozilor Transilvaniei, care reuneau Dieta la primul nivel al edificiului. Castelul din mijloc are 80 de incaperi.

Cetatea Rasnov este situata pe drumul de veche traditie Brasov - Rucar - Campulung Muscel , ce lega Transilvania de Tara Romaneasca, si a facut fata multor asedii. Construita cam in acelasi timp cu cetatea Prejmer, ea este amintita prima oara in documentele anului 1355. In secolele urmatoare este refacuta si consolidata in mai multe randuri. Intre zidurile cetatii si-au gasit adapost si trupele lui Mihai Viteazul, care s-a oprit aici dupa infrangerea de la Miraslau (1600). La Rasnov se gaseste si un muzeu in care armele, uneltele, stampele si alte obiecte de epoca evoca atmosfera acelor vremuri.

Fortareata taraneasca Rupea (numita si cetatea Cohalmului), situata in apropiere de Brasov, a fost construita intre secolele XIV si XVII. In prezent, cetatea adaposteste Muzeul etnografic Rupea. In interiorul fortaretei se gaseste o biserica in stil gotic, construita in 1488, in care se pastreaza o colectie deosebit de valoroasa de covoare orientale.

Biserica din Crit are ca veche denumire Kreuz (cruce). Acest lucru se datoreaza unei cruci mari, vizibila de la distanta din cele trei comune invecinate - Crit, Cloasterf si Mesendorf. In preajma ei s-au grupat primele case ale asezarii, s-a inaltat o biserica din piatra inchinata sf. Cruci. Initial Crit a fost proprietate nobiliara. Din vechea biserica a Sf. Cruci, demolata in 1810, nu s-a pastrat nici un document grafic care sa prezinte informatii despre infatisarea ei. In noua biserica, inaltata in locul celei vechi intre 1810 si 1813, se pastreaza strane din vechea biserica, dintre care unele apartin secolului XVII, cu picturi in tempera. In secolul XV s-au inaltat curtinele ce inconjoara biserica intr-un oval neregulat, adaptandu-se formei terenului, ceea ce explica inaltimea lor inegala, intre 6 si 8 m. Intrarea in parter se inalta doar cu 60 cm deasupra solului, intr-atat s-a ridicat pamantul in incinta, in urma demolarilor.

Biserica evanghelica fortificata Ghimbav a fost construita in stil gotic la sfarsitul secolului al XIII-lea.

Biserica Harman este o biserica in stil romanic (1280-1290), construita de calugarii cistercieni, si refacuta ulterior in stil gotic. In jurul bisericii s-a construit (1500-1520) o puternica cetate taraneasca. In interiorul bisericii s-au pastrat cateva capiteluri romanice, iar in sacristie cateva console sculptate cu capete grotesti. Tot aici exista o capela funerara cu picturi murale de factura gotica (1460-1470), avand ca tema "Judecata de Apoi". Dupa incendiul din 1593, biserica a fost supusa unor ample refaceri, dobandind aspectul actual.

Desi este situata in sudul Transilvaniei, biserica de rit greco-catolic " Sfantul Nicolae " din satul Sambata de Sus este de stil valah. Ea a fost intemeiata in 1700 ca biserica ortodoxa de catre voievodul Constantin Brancoveanu, dupa modelul capelei de la palatul Mogosoaia , din apropiere de Bucuresti. Emblema Valahiei este sculptata deasupra portii de la intrarea in naos. Biserica este construita dupa un plan dreptunghiular, cu ziduri groase. In ea s-au pastrat picturile murale originale executate de Preda de la Campulung.

Dintre toate bisericile fortificate intemeiate in secolul al XV-lea, cea mai impresionanta prin grosimea zidurilor incintei si prin inaltimea turnurilor de aparare este cea de la Prejmer, situata in apropiere de Brasov. Un mic muzeu de etnografie a fost amenajat in unele din aceste incaperi. Un culoar subteran permitea celor din fortareata sa comunice cu exteriorul. Biserica a fost inaltata in mijlocul cetatii, in forma de cruce greceasca, in stil gotic. Orga bisericii dateaza din secolul al XVI-lea. Iconostasul, pictat de ambele parti intre 1450 si 1460, este de o valoare deosebita. Biserica evanghelica, initial o bazilica romanica, a fost transformata ulterior intr-o biserica - sala (cu altar semicircular) de dimensiuni mici. Edificiul este impunator prin zidurile sale si turnul gigantic de la apus (6 etaje) construit in 1494. In interiorul bisericii se pastreaza un capitel cu ciubuc care, impreuna cu arcul triumfal, provin din biserica romanica, justificand datarea acesteia la inceputul secolului al XIII-lea.

     media: 3.50 din 4 voturi
Dec 21
Judetul Botosani
icon1 resita | icon2 Judetul Botosani | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, ceilalţi vecini fiind judeţele Iaşi la sud şi Suceava la vest. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării ( Horodiştea - 48gr.15min.06sec. latitudine nordică ).


Municipiul Botoşani este principalul oraş si centrul administrativ al judeţului. Atât judeţul cât şi municipiul sunt menţionate pentru prima dată in documente istorice începând cu anul 1439. Cu toate acestea, municipiul Botoşani este mult mai vechi decât înregistrarea din aceste documente. Situarea pe drumurile comerţului de tranzit din Moldova medievală ce legau marile centre comerciale europene a făcut ca oraşul Botoşani sa fie numit centrul administrativ al judeţului încă din anul 1741, fiind şi o importantă piată de schimb pentru comerţul cu animale şi produse agricole. Numeroase organizări teritoriale au făcut ca suprafaţa judeţului să sufere modificări. Suprafaţa totală a judeţului a fost in 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4986 kmp in 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 21% din teritoriul naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile si apele curgătoare cuprind 1383 kmp din suprafaţa judeţului ( 28 % ). Principalele ape curgătoare sunt : Prutul, Siretul, Jijia, Başeu, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni şi Suliţa cunoscute si ca importante centre piscicole. Cea mai mare acumulare de ape se află pe râul Prut, la graniţa judeţului cu Republica Moldova - lacul de acumulare de la Stânca, comuna Ştefanesti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cubi si o suprafaţă ocupată de 5900 ha ( la nivel normal). Scopul acestei acumulări este prevenirea inundaţiilor, irigarea terenurilor agricole si alimentarea cu apă potabilă a localităţilor din zonă. Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat. Clima se caracterizează prin ierni friguroase si veri călduroase si secetoase. În perioada 1996-2000, temperatura aerului a oscilat între -277 grade Celsius ( 29.11.1996 ) şi +386 grade Celsius ( 22.08.2000 ) . În acelaşi interval de timp cele mai puţine precipitaţii s-au înregistrat în 2000 ( 4549 mm/mp ), iar cele mai multe in anul 1998 ( 8237 mm/mp ).


Compoziţia geologică a fost influienţată de această acoperire intensă cu ape de-a lungul secolelor. De exemplu, judeţul Botoşani este bogat in zăcăminte de argilă, betonită si posedă depozite de tufă calcaroasă, formată de izvoarele bogate în piatră de var ( oxid de calciu ). Pe valea râului Prut se află formaţiuni de roci de piatră de var . Alte argile si marne sunt răspândite pe arie întinsă a judeţului. Există de asemenea importante zăcăminte de turbă ( zona Dersca ). Surse geologice ale judeţului Botoşani cuprind nisipuri de înaltă calitate si depozite de piatră de var, andezite si sulf. Judeţul este, de asemenea, cunoscut pentru parcurile si pădurile sale, în special in jurul municipiului Botoşani. Există păduri in apropierea oraşului iar in zona localitătii Tudora se află o rezervaţie de arbori de tisa. Cu toate acestea, numai 115 % din teritoriul său este acoperit cu păduri si vegetaţie forestieră.


Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice si sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice în România prin compozitie si puritate.

În partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se gasesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia.
Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (Stîncesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.

Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.
Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.
Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn

     media: 5.00 din 3 voturi
Dec 21

Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei).


Judetul Bistrita-Nasaud, este situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest.


Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a judetului Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a judetului Bistrita-Nasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul populatiei, 36,3% locuieste in mediul urban si 63,7% in mediul rural.

Elementele teritorial-administrative ale judetului sunt:

� un municipiu (Bistrita)

� trei orase (Nasaud, Beclean, Sangeorz Bai)

� 53 comune

� 248 sate.

Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004. Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Beclean - un oras monoindustrial - (11.384 locuitori), Nasaud (11.105 locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) - o statiune balneoclimaterica pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. In structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu - Bargaului (6.597 locuitori), Tiha Bargaului (6.443 locuitori).

In perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romaneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se in obsti satesti si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui Gelu.
In 1241, zona judetului a cunoscut distrugerile provocate de navalirea tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.
Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit: Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat, in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945, judetul a revenit la administratia romaneasca.

Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de Rebrisoara) - este cea mai adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile subterane se intaind pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera Zanelor.


Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani.
Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (in muntii Bargaului), Taul Zanelor.


Rezervatii naturale:
Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).
Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel.


Statiuni:

Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate documentar inca din 1770.
Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.


Vestigii istorice:
Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) - in Evul Mediu, fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la Stefan cel Mare (1489) si pana la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele si 35 m inaltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita.
Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita in secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina orasul.
Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280), Biserica Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare in stil moldovenesc).

Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei si alcatuit in principal din trei zone:

· o zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase (incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani);

· o zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;

· o zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul principalelor cursuri de apa, in special de-a lungul raului Somesul Mare si al afluentilor sai.

Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3030 km, fiind reprezentata in principal de raul Somesul Mare si afluentii sai, dar si lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica), ape subterane (ape de suprafata si de adancime), izvoare de ape minerale. Pe raul Bistrita, in aval de Colibita, se afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane mł.

Judetul Bistrita-Nasaud are numeroase bogatii ale subsolului; metale neferoase (cupru, plumb, zinc, aur, argint), minereuri nemetalice si roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare si gaze naturale.

Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru (declarate monumente ale naturii). Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).





     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Bihor
icon1 resita | icon2 Judetul Bihor | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii
Judetul Bihor este asezat in partea nord-vestica a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei si are ca vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria.

Relieful: este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic - platoul Padis (tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri, izbucuri misterioase, canioane si ghetari). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica.


Clima continental-moderata se afla sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza intre 6° si 10,5°C, iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse intre 500 si 1.200 mm.
Reteaua hidrografica, formata de Crisul Repede, Crisul Negru, Barcau si afluentii lor, prezinta mari variatii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Bogatiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popesti, Borumlaca, Varzari, Suplacu de Barcau, Osorhei), bauxita (Muntii Padurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tatarus), petrol (Suplacu de Barcau), argile refractare (Balnaca, Suncuius), marmura (Baita, Chiscau), bentonita (Vadu Crisului), precum si prin izvoare cu ape geotermale (langa Oradea - Baile Felix si Baile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formeaza intinsele suprafete ocupate de paduri (cer, gorun, garnita, fag, brad, molid), pasuni si fanete naturale.

Agricultura detine un rol important in economia judetului, ocupand 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul tarii a favorizat cultura cerealelor, judetul Bihor situandu-se, in cadrul tarii, pe primele locuri in productia acestora. Dintre cereale se cultiva mai ales graul si porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahar si cartoful. Cresterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere insemnata in agricultura judetului, atat datorita intinselor suprafete de pasuni si fanete, cat si traditiei locuitorilor in acest domeniu.


Populatie: 619.529 locuitori (01.07.2001)
Suprafata: 7.544 km˛
Localizare: in partea de nord-vest a Romaniei
Orase: Oradea (resedinta de judet), Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Salonta, Stei, Valea lui Mihai, Vascau.

In sud-vestul masivului central al Bihorului pe cursul superior al vaii Sighistelului, afluent al Crisului Negru, cu aspect de canion pe ultima portiune (circa 100 m), se gasesc aproape 30 de pesteri, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii. Intre acestea se remarca in special Pestera Magura, renumita pentru bogatia de concretiuni de mari dimensiuni si Pestera Corbasca, cu forme carstice deosebit de pitoresti si interesante.

In afara zonelor carstice, de un pitoresc deosebit, din muntii Padurea Craiului si Bihor, se remarca si platoul calcaros al Vascaului din Muntii Codru-Moma, unde se gaseste izvorul carstic intermitent (Izbuc) de la Calugari, accesibil din comuna Cristioru de Jos.

Toate aceste locuri sunt usor accesibile, vaile Crisului Repede si ale Crisului Negru fiind insotite atat de cai ferate, cat si de sosele modernizate. De asemenea, de la Beius o sosea modernizata trece prin orasul Stei, de unde se bifurca: una face legatura prin Vascau cu Brad (judetul Hunedoara), iar alta, modernizata, traverseaza Muntii Bihor, stabilind legatura cu Albac si Campeni (judetul Alba).

Tot de la Beius, un drum in curs de modernizare traverseaza Muntii Padurea Craiului indreptandu-se spre Alesd. Oradea este cel mai important nod feroviar si rutier din cadrul judetului, fiind in acelasi timp si punct de frontiera (Bors la 5 km) alaturi de Valea lui Mihai, Sacuieni, Salonta.

Alaturi de aceste frumuseti, alcatuite mai mult de natura, trebuie amintite si cele create de om: bisericile de lemn de la Rieni, Dumbravani, Totoreni, Bradet, Copaceni (de pe soseaua Vascau - Oradea) sau cea de la Gheghie (soseaua DN. 1). Maiestria mestesugarilor din zona Beiusului este renumita: lucrari de ceramica (Leheceni, Saliste, Cristior), lucrari in lemn (Budureasa) si costume populare.

Pe teritoriul judetului s-au facut importante descoperiri arheologice. La Otomani (in comuna Salacea) s-a descoperit o asezare fortificata din epoca bronzului. Din aceeasi perioada dateaza si cetatuia de la Salacea.


Pestera Ursilor , situata la 86 km de Oradea, pe DN 76. A fost descoperita intamplator la sfarsitul anilor 1970, in zona carierelor de marmura din muntii Chiscau, la o altitudine de 482 de metri. Numele pesterii provine de la resturile fosilizate ale ursului de caverna (Ursus Spelaeus - disparut acum aproximativ 15.000 de ani), care s-au descoperit aici. Pestera are dimensiuni relativ mici (1500 de metri lungime). Doar galeriile superioare, care totalizeaza 847 de metri, au fost amenajate in vederea vizitelor turistice. Numele lor evoca personalitatea omul de stiinta roman Emil Racovita (1868-1947), fondatorul speologiei romanesti, momente din istoria pesterii (galeria Ursului, a Mastodontului) sau feeria creata de stalactite si stalagmite ("Lumanarile", "Palatele minunate", "Casa piticilor", "Lacul nuferilor", "Sfatul batranilor" etc).

Pestera Scarisoara - situata la o inaltime de 1200 de metri, in apropierea satului Garda, pestera Scarisoara este celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase. Temperatura relativ constanta din interiorul pesterii (0° C) mentine constant volumul ghetarului tot timpul anului, intre 40.000 si 55.000 mc. Acest fenomen este unic in Europa. Accesul la sala principala a pesterii, de forma circulara, se face pe o scara care coboara printr-un coridor aproape vertical la 48 de metri sub pamant. Din sala principala se poate ajunge in alte incaperi cu pereti de gheata, cu stalactite si stalagmite: palatul Sanzianei, Biserica, Catedrala, etc.

Pestera Vantului , situata pe malul stang al Crisului Repede, este cea mai lunga pestera din Romania.

Pestera Meziad, rezervatie speologica situata in muntii Padurea Craiului, una dintre cele mai mari pesteri din Romania.

Saritoarea Bohodeiului (in apropiere de Pietroasa), cu o inaltime de 80 m, este a treia cascada ca marime din Romania.
Cheile Crisului Repede (in muntii Padurea Craiului) - aceasta rezervatie include 11 pesteri.
Alte cascade: cascada Bulbuci (40 m inaltime, in muntii Bihorului), cascada Moara Dracului (20 m inaltime).

Rezervatii naturale:
Rezervatia Padis se afla in Muntii Apuseni si este formata din bazinul inchis Cetatile Ponorului cu o suprafata de 36 km patrati care include Cheile Galbenei si Poiana Florilor si Cheile Somesului Cald. Zona este bogata in formatiuni carstice. Alte rezervatii: poiana cu narcise salbatice (in apropiere de Goronesti), Dealul Somleu - la 8 km de Baile 1 Mai, in apropiere de Beltia, punct fosilifer.

Statiuni:
Baile Felix: amplasata la 8 km de Oradea, este una dintre cele mai cunoscute statiuni romanesti. Statiunea 1 Mai (la 2 km de Baile Felix), are izvoare termale. Stana de Vale (la 24 km de Beius)

Vestigii istorice:
Cetatea Biharea, amplasata la 13 km de Oradea, dateaza din secolul al X-lea si a fost resedinta voievodului Menumorut. Alte cetati: ruinele cetatii Oradea (1114 - 1131), ruinele cetatii Pomezeu (langa Beius, datand din secolul al XIII-lea). Biserici: Catedrala Romano-Catolica (Oradea, 1752 - 1780), construita din marmura de Carrara si Vascau, este cea mai mare biserica in stil baroc din Romania. Biserica ortodoxa "Cu Luna" (Oradea, 1784 - 1790) combina stilul baroc cu elemente neoclasice. Ceasul din turnul bisericii functioneaza pe baza unui mecanism original, care indica fazele lunii.
     media: 4.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Bacau
icon1 resita | icon2 Judetul Bacau | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati), si unul dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport . Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman George Bacovia.



Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din populatia judetului.



Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.

     media: 3.00 din 1 vot
Dec 21
Judetul Arges
icon1 resita | icon2 Judetul Arges | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii

Situat in sudul tarii, judetul Arges este traversat de paralela 45° latitudine nordica, si este strabatut la est de meridianul 25° longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu judetele Olt si Valcea la vest. Relieful judetului este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pana la 160 m altitudine. Muntii Fagarasi (din Carpatii Sudici) se afla in nord, cu Varfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2.508 m) dominand regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic si o parte din Campia Romana traseaza granita estica a judetului. Campia Gavanu-Burdea se gaseste la est, pe cand vaile raurilor Olt si Arges se intind catre vest. Cea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. In zona de munte si de deal se intalnesc o multitudine de lacuri glariare cat si lacuri artificiale. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului. Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicatie, fac din judetul Arges o zona turistica de nivel national.


Situat in partea centrala a Romaniei langa Carpati, la 150 km distanta de Bucuresti, orasul Curtea de Arges a fost prima capitala a tarii in 1330 si detine valoroase monumente de arta, adevarat muzeu al istoriei romane. Biserica domneasca, construita de familia Basarab in secolul al XIV-lea, este o biserica bizantina clasica, monument de arta si arhitectura medievala romaneasca. Aici se gasesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de pret sunt sunt cele care dateaza din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu si Radu I. Manastirea Curtea de Arges, construita din piatra de Albesti, avand ca ctitor pe Neagoe Basarab (1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din Romania. Faima sa este legata de legenda Mesterului Manole care este cunoscuta in toate lumea. Numai la cativa kilometri departare se gaseste Castelul lui Vlad Tepes , cunoscut astazi ca Dracula. Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu, si care are o vedere pitoreasca asupra Vaii Argesului.

Regiunea Arges, locuita din vremuri stravechi, a favorizat dezvoltarea asezarilor geto-dacice care au devenit in timp centre economice puternice in schimburile comerciale dintre populatiile de la nord si sud de Carpati, cat si dintre daci si greci. Aceste asezari reprezinta leaganul feudalismului centralizat al Tarii Romanesti, Seneslau stabilindu-si curtea regala in regiunea Argesului. Nobilimea romana si-a stabilit resedinta la Curtea de Arges si Campulung Muscel, localitatile devenind puternice centre comerciale si culturale in zona.

Date generale
Populatie: 671.446 locuitori ( 01.07.2001)
Suprafata: 6.826 kmp
Localizare: in partea central-sudica a Romaniei
Orase: Pitesti (184.171 locuitori, resedinta judetului), Campulung Muscel (44.858 locuitori), Curtea-de-Arges (35.895 locuitori), Colibasi (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori), Topoloveni (9.881 locuitori)
Atractii turistice :
- Valea si cheile Dambovitei,
- Pestera Dambovicioara ,
- Cheile Topolog,
- Lacul Vidraru (lac de baraj pe raul Arges)
- Rezervatii naturale si monumente ale naturii (Albesti, Mihaiesti, Suslanesti (rezervatie paleontologica), rezervatia botanica de la Negrasi)
- Statiuni: Badesti (la 60 km de Pitesti), Bradetu (28 km departare de Curtea de Arges)
- Monumente si vestigii istorice: Cetatea Jidava ( la 4 km de Campulung, o puternica fortificatie romana construita in timpul imparatilor Commodus (181 - 193 e.n.) si Septimius Severus (193 - 211e.n.)), Curtea Domneasca de la Curtea de Arges (ridicata in secolul al XII-lea, prima capitala a Tarii Romanesti), fortareata Poenari (construita in timpul domniei lui Vlad Tepes), constructiile feudale de la Glavacioc si Aninoasa
- Manastiri si biserici: manastirea Curtea de Arges (situata la 38 km de Pitesti, a fost construita de Neagoe Basarab in 1517), manastirea Negru Voda (situata la Campulung, a fost ridicata de domnitorul Negru Voda (1215), reconstruita de primul domnitor al Tarii Romanesti, Basarab I, si terminata de fiul acestuia, Nicolae Alexandu Basarab (1352 - 1364), Biserica Domneasca din Pitesti (construita de Constantin Serban Basarab si sotia sa, Doamna Balasa), Manastirea Cotmeana (ridicata de Mircea cel Batran)

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda si, desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou. Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI). Conform documentelor, manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa. In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul "Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie") pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa. Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca dateaza din secolul al XIV-lea.

Manastirea Cotmeana, ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, 1386-1418, este construita din caramida decorata în exterior cu o succesiune de firide cu arhivolte marcate prin discuri de ceramica smaltuita, asemenea multor monumente bizantine din secolele 13-14. - Manastire Glavacioc, mentionata în documente prin anul 1441, refacuta de Vlad Calugarul, 1482-1495, folosita deseori ca resedinta domneasca.

Într-un valoros ansamblu arhitectonic, de traditie brancoveneasca, construita în 1677, se încadreaza si manastirea Aninoasa, construita de boierul Tudoran Vladescu.
Pe drumul catre Rucar-Bran, se înalta mausoleul de la Mateiasi, o constructie ampla care cinsteste memoria eroilor romani cazuti în Primul Razboi Mondial . Se afla aici un turn înalt care domina zona, spre care urca scari monumentale.

Monumentul cel mai impresionant ramane însa actuala Biserica Episcopala, cunoscuta si sub numele de Manastirea Curtea de Arges, ctitorita si sfintita de Neagoe Basarab, în 1517. Biserica are un echilibru al volumelor, si o suplete iesita din comun. Construita în doua registre, despartita printr-un brau de piatra torsionat, suprafata ocupata de biserica este de 756m2, iar înaltimea pana la varful turlei este de 31 de m. Cele patru turle sunt bogat decorate, primele doua de pe pronaos, torsionate una catre cealalta, iar la întretaierea arcurilor se afla mici discuri cu cate un porumbel de piatra aurit tinand în cioc un clopotel ce suna la adierile vantului. În interior îsi dorm somnul de veci Nagoe Basarab, ctitorul, sotia sa, Doamna Despina si patru dintre copii lor, precum si întregitorii de neam si tara, regii Romaniei moderne Carol I si regina Elisabeta ca si cele ale regelui Ferdinand I si regina Maria. De Manastirea Curtea de Arges este legata una dintre cele mai reprezentative creatii ale folclorului literar romanesc, legenda mesterului Manole, pregnanta metafora a ideii de jertfa întru creatie. Marturie graitoare a acelor vremuri este izvorul mesterului Manole.

Sat de oieri ce-si urca primavara turmele in munte si le mai coboara toamna cand se face "ravasitul oilor", Podu Dambovitei pastreaza traditii nealterate de cateva milenii. Cantece de oierit, doine, hore pot fi culese aproape de la fiecare batran al satului, in zeci de variante. La fel, portul popular are aici sute de taine si simboluri pe care tot cei batrani stiu a le descifra si interpreta. Risipit, sub forma de evantai, de-o parte si de alta a Dambovitei, in miez de iarna, adormit in zapada, satului ii da viata doar fumul iesit pe cosurile caselor. In rest, e amortire. In clipa insa, cand soarele brazdeaza printre varfurile muntilor Piatra Craiului si turmele de oi pornesc in sus, aceleasi cantece de oierit, doine si hore incep a se auzi, calatorindu-se, "peste ape, peste punti/peste codrii de pe munti...". Semn ca la Podu Dambovitei se desprimavareaza.
La 5 km de Rucar, pe traseul Rucar-Bran, Podu Dambovitei e asezat ca intr-o galeata. "Prizarit" la poalele muntilor Piatra Craiului, strajuit de inaltimile verticale ale stancilor Cheilor Dambovicioarei, de-a stanga, si inconjurat, ca un brau strans, de dealuri ceva mai domoale pe flancuri, sate la o prima privire, ar parea de-a dreptul sufocat. Insa tocmai aici Dambovita, cu mult inainte de a se pune prima piatra de temelie a asezarii, si-a creat un "spatiu de respiratie". Asta dupa ce, la randu-i, a iesit aproape gatuita din inclestarea de Scylla si Caribda a versantilor Cheilor Dambovicioarei. Si asa cum larga a fost "respiratia" Dambovitei, la fel de largi la suflet sunt locuitorii asezarii. Veseli, primitori, n-ar precupeti nici un efort pentru a va face sa va simtiti cat mai bine, oaspeti fiindu-le! Caci de le treceti pragul, veti simti, ca-n copilarie, cum suflete calde si maini indemanatice (de gastronomi verificati) va vor ocroti si va vor bucura zilele de vacanta petrecute aici. Ba mai mult, va vor calauzi pasii (ca pe vremuri Ariadna) prin "labirinturi" nelegiuit de frumoase: Cheile Dambovitei, Cheile Dambovicioarei, Pestera Ursilor, Pestera Dambovicioarei, excursii de o zi la Curtea de Arges cu un microbuz, spre Podisor, Braniste, Bran etc. Veti putea participa la parada portului popular sau la intreceri precum: cel mai puternic barbat la ridicarea pietrelor sau competitia de tranta barbateasca romaneasca. Ori daca va prinde in concediu data de 20 septembrie cand are loc "Expo Pastoralis", moment ce coincide cu "ravasitul oilor" (coborarea de la munte), veti participa, ca spectator, la concursuri de animale: vaci, oi cai, caini etc, intreceri de cai in galop, serbare campeneasca si spectacole de muzica folclorica . Si veti fi binecuvantati cu atata voie buna incat, oricat de obositi ati fi, nici o clipa nu veti fi tentati sa spuneti "grabiti apusul soarelui".

Pestera Dambovicioare este situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar, pe drumul spre Cabana Brusturet - Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat, spectaculos. Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara". Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume - la cca 1 km - este usor accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei care strabate aceste chei. Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin ramificate, traseul sau fiind putin ascendent. Localnicii o cunosteau inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o citeaza in lucrarea stiintifica Mineralogia magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima forma carstica de acest fel din Muntenia, mentionata intr-un studiu de specialitate. Cercetarile recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse inca in circuitul de vizitare.

In judetul Arges se gaseste si Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, care este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii si are un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu.

     media: 1.50 din 4 voturi
Dec 21
Judetul Alba
icon1 resita | icon2 Judetul Alba | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii


Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca suprafata (624,167 ha, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie (locul 26 in ierarhia judetelor).

Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Muntii Apuseni se gasesc in vest si nord-vest si sunt caracterizati de o structura geologica complexa cu resurse foarte variate si bogate, cat si amplasarea favorabila asezarilor omenesti care este creditabil pentru formarea timpurie si cresterea constanta a potentialului in aceasta regiune. O data cu resursele din subsol, minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint), resursele terestre - pamant arabil (in majoritate pasuni si fanete) si paduri - joaca un rol important in economia judetului. Valea Muresului si locurile de la marginea ei reprezinta importante resurse agricole favorizand recoltele de cerealele si legume, cat si cresterea animalelor. Deasemenea depresiunea este coridorul principal pentru drumurile rutiere si feroviare favorizand un trafic intens intern si international. Muntii Sebesului se intind in sudul judetului. Au altitudini de peste 2.000 m si au o importanta retea hidrografica, resurse forestiere si turistice. Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperit de podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii) si depozite de gaze naturale. Asezarile umane din judetul Alba au o structura uniforma, rata urban/rural a populatiei (55,4% populatie in mediul urban) este peste nivelul mediu al tarii. Localitatile urbane - trei municipii (Alba-Iulia, Aiud si Blaj) si opt orase (Abrud, Baia-de-Aries, Campeni, Cugir, Ocna-Mures, Sebes, Teius and Zlatna) acopera 20,2% din toata suprafata judetului, plasand Alba printre primele cinci din tara la acest capitol. Romanii reprezinta 90.1 % din totalul populatiei judetului urmati de maghiari (6%), (2.9%) si germani (0.8%). Sablonul religios situaza ortodocsii pe primul loc cu 85,6%, apoi reformatii cu 4,2%, greco-catolicii (1,4%) si penticostalii (1,4%).

Traversat de numeroase cursuri de apa, binecuvantat cu pamant fertil, relief variat si paduri intinse, teritoriul actualuilui judet Alba este, inca din vremurile de demult, un pamant favorabil asezarii si dezvoltarii comunitatilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu dateaza din Paloelitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoloticul este mult mai bogat in vestigii arheologice. Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din Transilvania, cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Cultura Petresti. La inceputul secololui a doilea D.C., o parte din Dacia este cucerita de imparatul roman Traian si transformata in provincie a Imperiului Roman. Orasul Apulum, astazi Alba-Iulia, era unul dintre cele mai importante asezari din judetul Alba. Ampelum, astazi Zlatna, era urmatorul oras roman ca importanta in acest teritoriu. Ridicarea si dezvoltarea orasului Ampelum este strans legata de minele de aur deschise in Muntii Apuseni (Carpatii Orintali). Dupa retragerea armatei si administratiei romane la sud de Dunare, la inceputul decadei a opta din secolul trei dupa Hristos, fosta provincie romana este locuita de o puternica populatie autohtona atestata prin descoperii arheologice. Actualul teritoriu al judetului Alba era locuit la acea perioada de o poputatie numeroasa care a dus mai departe continuitatea poporului roman in secolele viitoare. Cronicile scrise si descoperirile arheologice vorbesc despre aparitia si dezvoltarea, in secolul IX, a unei asezari autohtone centru economic si politic in Transilvania. Alba-Iulia este, fara nici o indoiala, una dintre asezarile bine conturate, puternic centru economic, politic si religios al incipientului stat Roman, principat cunoscut sub numele de Voievodatul de la Balgrad. Infrangerea Ungariei de catre turci a avut ca rezultat aparitia Principatului Autonom al Transilvaniei, cu capitala la Alba-Iulia. Alba-Iulia devine astfel, pentru un secol si jumatate, cel mai important centru politic, cultural si umanistic al principatului, locul de intalnire al catorva remarcabile si rasunatoare evenimente istorice. In 1 noiembrie 1599, Alba-Iulia este orasul care l-a intampinat pe Domnul Mihai Viteazul, primul care a unit Principatele Romane intr-un singur stat. Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane. Tipografia domneasca, atunci tiparnita Bisericii Ortodoxe ridicata de Mihai Viteazul incepand cu 1597, publica numeroase carti in limba romana, printe care si Noul Testament de la Balgrad in1648, Bucoavna in 1699 (primul Abecedar din istoria educatiei romanesti) la fel si alte 18 tiparituri romanesti, Alba-Iulia devine cel mai important centru publicistic din Transilvania in secolul al XVII-lea. Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase deoparte judetul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia Closca si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati si apoi executati in mod crud fiind trasi pe roata la 28 februarie 1785. Hotararea romanilor de a isi apara dreptul sacru la libertate isi gaseste cea mai stralucitoare expresie intr-o serie de mari si eroice realizari, intre 1848 si 1849, avand ca erou pe Avram Iancu, remarcabila figura a revolutiei de la 1848 din Transilvania, prezent cu armata sa in Alba-Iulia. Sfarsitul Primului Razboi Mondial (1918) - a insemnat si sfarsitul ultimului imperiu multinationalist Austro-Ungar - deci prin urmare eliberarea popoarelor care au facut parte din el de sub opresiunea sociala si nationala, a facut din Alba-Iulia locul de intalnire unde unitatea nationala a fost desavarsita. La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.


Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, unde Podisul Transilvaniei, Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali se intalnesc. Judetul are suprafata de 6.231 km patrati si relieful variat cu munti, dealuri si campii. Raurile principale sunt Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante rauri din Romania si traverseaza judetul de la nord-est la sud-est impartindu-l in doua parti egale. Clima este variata. In zonele inalte, clima este umeda si rece, iar pe Valea Muresului este uscata si calda. Capitala judetului este Municipiul Alba Iulia (populatie 73.000). Mai sunt, deasemenea, Municipiul Blaj si inca sase orase (Abrud, Aiud, Campeni, Ocna Mures, Sebes, Zlatna). Judetul Alba este legat de visul de aur al romanilor: unirea Transilvaniei cu Romania si fondarea Statului National Unitar Roman infaptuit la 1 Decembrie 1918. La ultimul recensamant, popupatia judatului Alba a fost de 413.919 locuitori dupa cu urmeaza: romani (90%), maghiari (6%), germani (0,8%), rromi (3%) si alte nationalitati (0,1%). Judetul Alba este o zona de mare interes turistic atat pentru turistii romani cat si pentru straini. Potentialul turistic al judetului consta in numeroasele vestigii al trecutului milenar, prin monumentele istorice, arhitectonice si de arta cat si prin peisajele variate si pitoresti si prin rezervatiile naturale unice in Romania si in Europa. Obiceiurile si traditiile populare sunt de asemenea un punct de interes pentru romani si turisti straini . Dintre aceste traditii mentionam Targul de Fete de pe Muntele Gaina organizat in fiecare an pe 20 iulie, de Sf. Ilie. Locurile turistice sunt numeroase si interesante: in Alba Iulia - cetatea constriuta intre 1715-1738 si in interiorul ei se gaseste Catedrala Catolica construita in secolul al XIII-lea, biblioteca Batthyanaeum fondata in 1794 si continand 60.000 de volume, Catedrala Ortodoxa, Sala Unirii, Museul National a Unirii. In orasul Abrud sunt cladiri de arhitectura medievala foarte bine conservate; in Rosia Montana, Muzeul Minelor renumit pentru tablitele de ceara scrise in latina, in Sebes este o cetate medievala din secolul al XIV-lea iar in Aiud o cetate din secolul al XV-lea, etc. Orasul Blaj este un important centru cultural si religios al Transilvaniei.

     media: 4.25 din 4 voturi
Dec 21
Judetul Arad
icon1 resita | icon2 Judetul Arad | icon4 12 21st, 2008| icon3 0 comentarii
Judetului Arad - Descriere Generala

Judeţul Arad este aşezat în vestul ţării, de o parte şi de alta a Mureşului şi Crişului Alb şi se învecinează cu: Bihor la nord şi nord-est, Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiş la sud şi cu Ungaria la vest. Se întinde pe o suprafaţă de 7754 kmp şi, la nivelul anului 2005, cuprinde din punct de vedere administrativ 10 oraşe (din care 1 municipiu) , 68 de comune şi 270 de sate

Judeţul Arad este situat în partea de vest a României şi se întinde din Munţii Apuseni (partea de est a judeţului) până în câmpia largă formată de râurile Mureş şi Crişul Alb. Punctele extreme ale judeţului sunt cuprinse între coordonatele 20°45’ (Nădlac) şi 22°39’ (Târnăviţa) longitudine estică, respectiv 45°58’ (Labaşinţ) şi 46°38’ (Berechiu) latitudine nordică.

Relieful creşte altitudinal de la vest la est, constituindu-se 3 mari unităţi de relief: Câmpia de Vest (incluzând Câmpia înaltă a Aradului şi Câmpia Crişului Alb), Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni, reprezentaţi de Munţii Zărand, Munţii Codru-Moma şi porţiuni din Masivul Găina. Între culmile montane se intercalează Depresiunea Zărandului.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş cu afluenţii săi, de Crişul Alb, precum şi de câteva râuri care fac parte din reţeaua hidrografică a Crişului Negru (Teuz, Sartiş). Lacurile sunt de origini diferite, naturale de luncă şi antropogene (Cladova şi Tauţ)

Clima este preponderent continental-moderată cu influenţe oceanice, media temperaturilor oscilând în intervalul 8°C la munte şi 11°C în zona de câmpie. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori cuprinse între 600-1000 mm/mp.

Câteva date istorice semnificative, 1156: din acest an datează prima atestare documentară a aşezării Arad; 1245: regele maghiar Bela al IV-lea ordonă refacerea fortificţiilor Lipovei, aceasta constituind prima menţiune a cetăţii; 1446: cetatea Lipova este stăpânită de Iancu de Hunedoara; 1514: cetatea Aradului este cucerită de răsculaţii conduşi de Gheorghe Doja; 1519: este menţionată în documente localitatea Curtici; 1552: turcii invadează Aradul transformându-l în paşalâc, cetatea este distrusă, locuitorii masacraţi, iar copii luaţi în robie; 1688: oraşul Arad intră sub stăpânire habsburgică; 1812: îşi deschide porţile Înalta Preparandie, prima şcoală pedagogică din Arad; 1848: are loc adunarea populaţiei arădene care a proclamat desfiinţarea iobăgiei şi libertatea presei . .

Vestigii istorice
· Cetatea de piatră Şiria ( 1331) , cu statut de cetate regală , printre ocupanţii ei numarându-se Iancu de Hunedoara ,regele Sigismund de Luxemburg , despotul sîrb George Brâncovici , Matei Corvin , familia Bathory .
· Cetatea de piatra Şoimoş – Lipova ( 1278 ) .
· Cetatea Agriş – Agriş ( 1400 ) .
· Fortăreaţa Tauţ – Tauţ ( sec XII , astăzi ruine)
· Cetatea Aradului – Arad ( sec XVI ) .
· Castelul Bohus - Bohus ( sec XIX ) ,construit in stil neoclasic , găzduieşte colecţia Ioan
Slavici şi Emil Monţia
· Castelul Brazii - Brazii , construit in stil neoclasic ( 1800 ) .
· Castelul Bulci - Bulci sau Mocioni ( sec XIX ) .
· Castelul Conop - Conop ( sec XVIII ) , locuit mai multe decenii de Ştefan Cicio Pop .
· Castelul Curtici - Curtici ( 1769 ) .
· Castelul Macea - Macea , însoţit de o frumoasă grădină botanică .
· Castelul Săvîrşin - Săvîrşin ( 1870) domeniu regal .
· Castelul Şiria - Galşa din Şiria ( secXVII ) , construit in stil baroc .

Edificii religioase
· Mănăstirea Hodoş - Bodrog din Bodrogul Nou ( 1177 ) , unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen din România , aici găsindu-se valoroase picturi , numeroase manuscrise şi alte piese muzeistice .
· Biserica sârbeasca Arad ( 1698 ) ,construită în stil baroc .
· Biserici de lemn - Buceava, Groşii Noi, Hălmagiu, Săvârşin.
· Mănăstirea franciscană - Radna (1756)
· Mănăstirea Bezdin (1334)
· Mănăstirea Sf. Simion - Arad Gai (1760-1762)

Etnografie
Una dintre cele mai renumite zone etnografice din România o reprezintă 'Ţara Zărandului'
de pe aceste meleaguri, unde se conservă piese de mare valoare şi originalitate.
Câteva localităţi marcante în acest domeniu sunt: Batsa, Bârzava, Birchiş-Căpâlnaş, Buteni

Staţiuni
· Lipova - ( 138 m altitudine , la 35 km de Arad ) , staţiune balneoclimaterică în lunca Mureşului , înconjurată de păduri de stejari . Apare în documente la 1315 , dar izvoarele sale de apă minerală sunt cunoscute abia in sec XVI . Clima este continental moderată , cu influenţe mediteraneene .Temperatura medie anuală este de 10,5°C , fiind astfel ferită de vânturi .Căile de acces pot fi: feroviare - gara Radna , pe linia Bucureşti - Arad sau pe linia Timişoara – Radna , rutiere - DN7 de la Arad sau de la Deva până la Lipova şi DJ 691 Timişoara – Lipova .
· Moneasa - ( 280 m altitudine , la 101 km de Arad şi 18 km de Sebis ) ,staţiune balneoclimaterică ale cărei ape minerale erau apreciate încă de pe vremea romanilor . Staţiunea s-a cuibărit la poalele munţilor Codru-Moma , în jurul ei etalîndu-se un peisaj de basm : culmi împădurite , fenomene carstice , marmură roşie , pârâuri limpezi .Clima este continental moderată , cu veri răcoroase şi ierni blânde . Căile de acces pot fi: rutiere DN 709 şi DJ 762 Arad – Moneasa , DN 76 si DJ 762 Brad – Moneasa ,feroviare -gara Sebiş , linia Arad – Brad .

Peşteri
· Peştera Liliecilor - lângă Moneasa
· Peştera Cristalelor - formată din roca de calcar negru .
· Fântâna de la Groapa Urşilor .

Rezervaţii si monumente ale naturii
· Bezdin - lângă Pecica , rezervaţie complexă ( 25 ha )
· Parcuri dendrologice : Periş, Săvârşin, Macea.

Monumente istorice
· Monumentul ostaşilor români - Arad
· Monumentul eroilor - Păuliş

     media: 0.00 din 0 voturi
Dec 21
Mai jos va enumeram muzeele din Bucuresti:

Casa Memoriala C.I. Nottara
Adresa: Bd. Dacia, nr. 105
Telefon: 210.38.23


Casa Memoriala George Bacovia
Adresa: Str. G. Bacovia, nr. 63
Telefon: 332.45.47


Casa Memoriala George Calinescu
Adresa: Str. G. Calinescu, nr. 53
Telefon: 231.31.63


Casa Memoriala Tudor Arghezi
Adresa: Str. Martisor, nr. 26
Telefon: 332.59.00


Casa Memoriala pictor G.H. Tatarascu
Adresa: Str. Domnita Anastasia, nr. 7
Telefon: 314.10.06


Casa Muzeu Theodor Pallady
Adresa: Str. Spatarului, nr. 22
Telefon: 211.49.79


Complexul Muzeistic Manastirea Antim
Adresa: Str. Antim Ivireanu, nr. 29


Muzeul "Curtea Veche"

Adresa: Str. Franceza, nr. 25-31
Telefon: 314.03.75


Muzeul "Gheorghe Marinescu"
Adresa: Str. Thomas Masaryk, nr. 27


Muzeul "Theodor Aman"
Adresa: Str. C.A. Rosetti, nr. 8
Telefon: 314.58.12


Muzeul "Victor Babes"
Adresa: Str. Andrei Mureseanu, nr. 14A
Telefon: 230.23.02


Muzeul Cailor Ferate Romane
Adresa: Calea Grivitei, nr. 193 B
Telefon: 222.75.20


Muzeul Colectiilor de Arta
Adresa: Calea Victoriei, nr. 111
Telefon: 650.61.32


Muzeul Comunitatii Armenesti
Adresa: Bd. Carol I, nr. 43


Muzeul Comunitatii Evreiesti
Adresa: Str. Mamulari, nr. 3
Telefon: 315.08.37


Muzeul Literaturii Romane
Adresa: Bd. Dacia, nr. 12
Telefon: 212 58 45 / 212 58 46 / 212 96 51

Muzeul Militar National
Adresa: Str. Mircea Vulcanescu, nr. 125-127
Telefon: 638.76.30

Muzeul National "George Enescu"
Adresa: Calea Victoriei, nr. 141
Telefon: 659.75.96


Muzeul National Cotroceni
Adresa: Bd. Geniului, nr. 1
Telefon: 221.12.00

Muzeul National de Arta
Adresa: Calea Victoriei, nr. 49-53
Telefon: 314.81.19; 313.30.30

Muzeul National de Arta Contemporana

Adresa: Str. Izvor 2-4, Bucuresti / Palatul Parlamentului, aripa E4, intrearea prin 13 septembrie
Telefon: 318.91.37 / 313.91.15 / 312.51.47

muzeul national de geologie "> muzeul national de geologie ">Muzeul National de Geologie
Adresa: Sos. Kiseleff, nr. 2
Telefon: 212.89.52

Muzeul National de Istorie
Adresa: Calea Victoriei, nr. 12
Telefon: 315.82.07

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa"
Adresa: Sos. Kiseleff, nr. 1
Telefon: 312.88.26

Muzeul Satului
Adresa: Sos. Kiseleff, nr. 28
Telefon: 222.91.10

Muzeul Taranului Roman
Adresa: Sos. Kiseleff, nr. 3
Telefon: 312.98.75

Muzeul Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida"
Adresa: Str. G-ral Canadiano Popescu, nr. 2
Telefon: 336.93.90

Muzeul de Arta "Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck"
Adresa: Str. Vasile Alecsandri, nr. 16
Telefon: 211.38.89


Muzeul de Arta Veche Apuseana "Ing. Dumitru Minovici"
Adresa: Str. Dr.Nicolae Minovici, nr. 1
Telefon: 665.73.34

Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti
Adresa: Bd. Bratianu, nr. 2
Telefon: 313.85.15


Observatorul Astronomic
Adresa: Bd. L. Cataragiu, nr. 21
Telefon: 212.96.44

     media: 5.00 din 1 vot
Dec 21

Istoria orasului Bucuresti asa cum nu a mai fot prezentata pana acum, cu lux de amanunte din cele mai vechi timpuri


Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureştiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleotica (aşchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă şi Radu-Vodă . Au fost scoase la iveală numeroase aşezărineolitice; din perioada culturii Dudeşti s-au descoperit urme la Dudeşti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii Boian s-au găsit urme la Glina, Dudeşti, Căţelu, Bucureştii-Noi, Giuleşti, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a găsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian. În morminte s-au descoperit şi „perle” din minereu de cupru, cele mai vechi din ţară şi printre cele mai vechi din Europa .

Din perioada culturii Gumelniţa s-au găsit aşezări la Glina, Jilava, Măgurele ş.a. La Chitila s-a descoperit o brăţără de aramă, cu capete în formă de şarpe. Acest tip de brăţară stă la originea altor brăţări cu capete de şarpe realizate însă mai târziu. Se confirmă astfel părerile istoricilor Vasile Pirvan si Nicolae Iorga că arta traco-dacilor are origini în milenii anterioare .

S-au descoperit urme din cultura Tei (a doua etapă a bronzului): securi de bronz, cuţite, ace, vârfuri de săgeţi etc., din epoca fierului, în special din partea a doua a epocii, care coincide şi cu începutul culturii geto-dacilor. La Bălăceanca s-au descoperit două aşezări cu zece bordeie şi şase locuinţe de suprafaţă. Urme ale unei locuiri îndelungate s-au găsit sub mănastirea Mihai Voda. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, ceşti dacice, o monedă din timpul împăratului roman Galienus, cosoare, râşniţe rotative etc.

Descoperirile din secolul al IV-lea confirmă coexistenţa în zona Capitalei a unor populaţii dacice cu goţii şi sarmaţii de ramură alanică şi faptul că existau relaţii cu romanii. Din secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei şi Dâmboviţei semibordeie cu o cameră, cu cuptor de gătit şi unelete casnice, ceramică. În secolele X-XIV urme de aşezări s-au găsit pe malurile tuturor apelor din zonă, bordeie cu cuptoare de gătit şi încălzit, ceramică fină, monezi, urme ale culturii Dridu La Pipera, în Bucureştii Noi, în Piaţa de Flori, la Crângaşi şi la Giuleştii-Sârbi au fost descoperite aşezări ale populaţiei vechi româneşti din secolele X-XI, iar în pădurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, aşezări din secolele XII-XIV. Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise.

Tradiţia spune că întemeierea oraşului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alţii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiţii este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.

O altă tradiţie, din secolul al XVI-lea, vorbeşte despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureştiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Ţara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureştiul este numit „Cetatea noastră”

Prima atestare documentară certă a Bucureştiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900. Vlad Ţepeş petrece patru din cei şase ani de domnie „în cetatea Bucureşti”, preferându-l reşedinţei Târgovişte.

În timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş, 18 din cele 25 de documente care au înscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun Bucureşti.

Mircea Ciobanu în timpul domniei sale ridică un palat domnesc numit mai tîrziu Curtea Veche; în 1558-1559 în curtea domnească se construieşte o biserică, cea mai veche construcţie păstrată în forma sa originală iar în 1562 se ridică şi biserica Sf. Gheorghe cunoscută ca Sf. Gheorghe-Vechi sau „cel românesc” după ce Constantin Brâncoveanu construieşte în 1707 Sf. Gheorghe-Nou sau „cel grecesc”.

Oraşul se dezvoltă continuu iar din secolul al XVII-lea se întinde şi pe malul drept al Dâmboviţei; în partea de vest se întinde până în zona Cişmigiu iar în est până la intersecţia Căii Moşilor cu Hristo Botev de astăzi. În 1563 este menţionat „pazarul” (de la turcescul bazar), piaţa Bucureştiului situată în apropierea Curţii domneşti. Zece ani mai tîrziu, în 1573 Alexandru al II-lea Mircea înfiinţează la mănăstirea Plumbuita prima tipografie cunoscută din Bucureşti. În septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al Ţării Româneşti iar în 1594 începe lupta antiotomană. La 15 august 1595 Capitala este ocupată de turci; Sinan Paşa întăreşte oraşul săpînd un şanţ lat de circa 6 metri şi tot atât de adânc şi întărituri la marginea şanţului din două rânduri de trunchiuri de copaci îngropaţi care aveau spaţiul dintre ei umplut cu pământ. Bisericile au devenit Moschei. La retragerea turcilor din Bucureşti, în octombrie 1595, Sinan Paşa a prădat şi a incendiat oraşul

Noul domnitor, Radu Şerban, preferă Târgovişte ca cetate de scaun dar nu neglijează Bucureştiul şi construieşte în 1631 podul Şerban-Vodă, amenajează heleşteul Şerban-Vodă (astăzi parcul Carol). Radu Mihnea ridică mănăstirea Radu-Vodă care deţinea câteva mahalale şi în jurul căreia se grupează câteva prăvălii. Locuitorii mahalalelor sunt scutiţi de dări cu condiţia ca aceştia să lucreze numai pentru mănăstire. În timpul domniei lui Matei Basarab, Bucureştiul se bucură de prosperitate; se reface Curtea domnească cu mult bun gust, se ridică mănăstirea Târnov în locul unei biserici din lemn, se ridică Biserica Catolică din Bucureşti. Începând cu 1640, domnitorul mută capitala înapoi la Târgovişte. Pentru Bucureşti urmează o perioadă neagră: oraşul este devastat în urma răscoalei seimenilor din 1655 şi a incendiului din 1658. Un an mai târziu este prădat de tătari iar în 1660 în urma unei secete care a durat doi ani, o foamete cumplită se abate asupra ţării.

Bucureştiul devine Capitala Ţării Româneşti în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica şi începe o perioadă de refacere şi de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meşteşugarilor se grupează pe uliţe separate: Şelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani etc. În 1679 este menţionată funcţionarea unei fabrici de postav. În acelaşi an, domnitorul Şerban Cantacuzino întemeiază prima şcoală românească, Şcoala domnească de la mănăstirea Sf.Sava din Bucureşti şi începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei . În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în Bucureşti şi vorbind despre această perioadă Radu Popescu spune „însă răutăţi ce s-au făcut într-o lună, ce au şezut, limbă nu poate să spuie: bătăi, cazne, legături; egumenii şi unii boiari legaţi cu ştreanguri de gât, pentru făină şi orz, şi carne şi altele ca acestea nenumărate” . În anul1692 domnitorul porunceşte construirea unui drum, Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei de astăzi), care să lege Palatul Brâncovenesc cu proprietăţile de la Mogoşoaia. Spătarul Mihai Cantacuzino, fratele domnitorului Şerban Cantacuzino, a fondat Spitalul Colţea în 1695, a început construirea bisericii Colţea iar în 1699, în nord-estul oraşului ridică Biserica Fundenii Doamnei

În veacul fanariot, în întreg secolul al XVIII-lea, viaţa Capitalei se află sub o puternică influenţa orientală: costumele boierilor şi ale dregătorilor, protocolul, mâncărurile, băuturile, termenii turceşti sau turco-greceşti (caldarîm, palat, papuci, ciorbă, musaca, peruzea, pafta, filigran, cataif, şerbet). În 1716 sunt fixate pentru prima dată coordonatele Bucureştiului - 44°22' latitudine nordică şi 43°48' longitudine estică - de către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului. Din iniţiativa domnitorului Nicolae Mavrocordat începe ridicarea mănăstirii Văcăreşti, ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, descrisă drept cel mai mare complex arhitectonic mânăstiresc din secolul al XVIII-lea din sud-estul Europei [13] (dărâmată în ultimii ani ai dictaturii comuniste). Se construiesc alte mari biserici şi aşezăminte ale Bucureştiului: Biserica Creţulescu, Biserica Stavropoleos , aşezămîntul „Domniţa Bălaşa” care cuprindea o biserică, o şcoală şi un azil. „Uliţa cea Mare” devine Lipscani. În 1742 se ridică biserica Bucur în spatele mănăstirii Radu Vodă; mai târziu s-a considerat că ar fi fost ridicată chiar de ciobanul Bucur în secolul al XIV-lea [14] dar în realitate era un paraclis al mănăstirii Radu Vodă, astăzi declarat monument istoric.

În timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, Bucureştiul este ocupat de trupele imperiului rus de două ori. Prima perioadă de ocupaţie şi administraţie militară rusă începe în 1769 când domnitorul Grigore III Ghica este îndepărtat şi durează până în primăvara anului 1770. La Arhiva Centrală de Stat miliatro-istorică din Moscova s-a descoperit un plan al Bucureştiului desenat de ofiţerii ruşi în anul 1770 [15] . Conform planului, limita Bucureştiului era dată de actualele străzi Mihai Bravu, Ştefan cel Mare, Plevnei, Elefterie, Dealul Spirei, Filaret, Dealul Piscului, Dudeşti. A doua ocupaţie a ruşilor are loc în noiembrie 1770 şi se întinde pe o perioadă de cinci ani.

În timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti apar cişmelele publice, se iniţiază măsuri şi reforme în domeniul fiscal, judecătoresc şi social, se ridică mănăstirea Chiajna în vestul oraşului, se încearcă o sistematizare a Dâmboviţei pentru evitarea inundaţiilor, se înfiinţează „Epitropia obştilor”, organ administrativ care se ocupă cu probleme edilitare, se organizează un orfelinat numit orfanotrofion. În martie 1775 începe construirea în Dealul Spiriei a unei noi curţi domneşti, Curtea Nouă. În 1776 domnitorul hotărăşte graniţele Bucureştiului, dând dispoziţie să se pună la marginea oraşului hotare şi cruci dincolo de care „a se întinde nimeni cu facere de case” şi stabileşte numărul mahalalelor la 67. Pe Podul Şerban Vodă domnitorul construieşte case de primire a paşalelor, emirilor, mumbaşirilor sosiţi în oraş cu diverse misiuni; casele se numesc beilic iar o vreme strada unde s-au construit aceste case se va numi Podul Beilicului. În 1781 se publică în cartea Geschichte des Transalpinische Daciens un document cartografic al oraşului redactat în jurul anului 1780 de Franz Joseph Sulzer, profesor la curtea domnitorului Alexandru Ipsilanti.

În 1782 se deschid în Capitală primele agenţii diplomatice străine; prima este Rusia urmată în acelaşi an de Austria, în 1785 de Franţa, în 1786 de Prusia şi în 1801 de Anglia.

La 29 octombrie 1789 Bucureştiul este ocupat de trupe austriece (nemţii cu coadă cum erau numiţi din cauza perucilor). Perioada de administraţie militară austriacă va dura până la 24 iulie 1791.

După ce la începutul lunii martie Tudor Vladimirescu trimite către bucureşteni mai multe proclamaţii prin care le cerea să se solidarizeze cu mişcarea sa [16] , la 21 martie1821intră în Bucureşti sechestrând o parte din boieri în casa lui Dinicu Golescu, Belvedere, şi domnind aproape ca un domn [17] . Pe 17 mai 1821, la două zile după ce Tudor Vladimirescu şi armata sa, „Adunarea norodului”, părăsesc oraşul, Capitala este ocupată de turcii veniţi să potolească Revoluţia. Începe o perioadă de ocupaţie turcească terminată în iunie 1822, perioadă în care în oraş se comit execuţii , se ard case.

Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), primul domnitor pământean din Ţara Românească după epoca fanariotă a iniţiat o serie de lucrări edilitar-urbanistice: pavarea cu piatră a celor patru drumuri principale ale oraşului (Podul Târgului de Afară, Podul Mogoşoaiei, Podul Calicilor şi Podul Şerban Vodă), construirea de palate, biserici, cazărmi etc. În 1824, în Bucureşti sunt menţionate în documente 1.515 prăvălii din care 255 erau „de frunte”, 489 „de mijloc” şi 771 „de coadă” [20] . Domnitorul Ghica este înlăturat iar la 16 mai1828 trupe ruseşti conduse de generalul Roth intră în Capitală; potrivit Tratatului de la Adrianopol, principatele dunărene rămân drept gaj sub ocupaţie şi administraţie rusească până la achitarea despăgubirilor de război către Imperiul Otoman [21] . În timpul administraţiei ruseşti condusă de generalul Pavel Kiseleff intră în vigoare Regulementul Organic. Având reşedinţa la Bucureşti, Kiseleff se implică în viaţa oraşului: impune carantina în oraş pentru stoparea ciumei şi a holerei, măreşte numărul de medici, numeşte o „Comisie într-adins pentru înfrumuseţarea şi îndreptarea Poliţiei”, elaborează „Regulamentul de înfrumuseţare a oraşului”. În 1841 în timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica i se acordă cetăţenia muntenească iar în 1844, de ziua generalului, Şoseaua din Bucureşti, a doua stradă ca importanţă după Podul Mogoşoaiei, a fost denumită Şoseaua Kiseleff, nume neschimbat de peste 160 de ani.

Primul recensământ al populaţiei realizat după criterii ştiinţifice în 1831 indică următoarele cifre [23] :

Zonă

Mahalale

Case

Locuitori

Fabrici

Roşie

12

1.116

11.188

4

Albastră

16

2.391

12.279

32

Galbenă

21

2.018

10.190

4

Verde

13

1.871

10.367

21

Neagră

18

1.946

9.864

5

În 1834 s-a introdus nomenclatura oficială a străzilor Capitalei, străzile se lărgesc, sunt pavate şi dotate cu canalizare. În această perioadă, au fost construite palatele Ghica, Sutu, Ştirbei şi au fost înfiinţate: Eforia Spitalelor (1831), Arhivele Statului (1831), „Societatea Filarmonica” (1833), „Societatea literară” (1836), „Societatea d-agricultură a Rumâniei” sub conducerea lui Mihail Ghica (1836), Imprimeria statului (1839), se deschide la Colegiul Sf. Sava prima expoziţie de artă din ţară (1836) [24] , a apărut primul „Muzeu de istorie naţională şi antichităţi“ (1834), se organizează biblioteci publice (1836), s-au dat în folosinţă spitalele Brâncovenesc (1838), Filantropia (1839), prima maternitate din Bucureşti numită „Spitalul de naşteri”’ (1839). Oraşul este afectat de dezastre naturale şi epidemii care aduc mari pagube. În 1829 apare primul ziar din Ţara Românească, „Curierul românesc” sub directoratul lui I.H. Rădulescu. Apar ziarele: „România” (1836), „Universul” (1837), „Magazin Istoric pentru Dacia” (1845), „Bukarester Deutsche Zeitung” (1845); încep să se tipărească cărţi pentru şcoli.
Într-o carte apărută în 1839 „Coup D’oeil sur la Valachie et la Moldavie”, Raoul Perrin spune despre Bucureşti că avea 1.500 de străzi pline cu câini şi 130.000 de locuitori [25] . Sunt înfiinţate pieţe noi: piaţa Suţu (1840), piaţa Amzei (1841), piaţa Sf. Vineri (1841), piaţa de pe maidanul Dudescului, piaţa de pe podul Caliţei, piaţa de pe maidanul Dulapului (1845). Se amenajează grădina Cişmigiu şi începe ridicarea Teatrului Naţional Capitala este afectată de marele incendiu din 1847 în timpul căruia mor 15 oameni şi aproape 2000 de cădiri sunt distruse [26] .
În secolul al XIX-lea influenţa orientală este echilibrată de manifestarea influenţei occidentale: în îmbrăcăminte, limbă, instituţii, mentalitate.

Revoluţia a reprezentat un moment de referinţă pentru istoria oraşului. Aici îşi desfăşura activitatea încă din 1843 societatea secretă „Frăţia”, aveau loc întâlniri secrete ale revoluţionarilor în casa lui C.A. Rosetti. Bucureştenii ieşiţi pe străzi îl determină pe domnitorul Gheorghe Bibescu să abdice şi să părăsească Capitala. La 15 iunie, pe Câmpia Filaretului (numită apoi Câmpia Libertăţii), circa 30.000 de oameni asistă la depunerea jurământului guvernului provizoriu, Bucureştiul devenind sediul Guvernului Revoluţionar. La 13 septembrie pompierii şi alte trupe se opun forţelor turceşti în lupta din Dealul Spirii [27] dar Revoluţia este înfrântă, trupele turceşti ocupă oraşul. În octombrie îşi fac intrarea în Bucureşti şi circa 7000 de militari ruşi. Începe o perioadă de dublă ocupaţie, rusească şi turcească care va dura până în aprilie 1851.

În Capitală se înfiinţează cimitire noi: Bellu, Sf. Vineri şi Ghencea, se construieşte Hipodromul de la Şosea (1851), se înfiinţează Conservatorul de muzică (1851), se organizează prima galerie de pictură din Bucureşti unde pictori români ca Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu P. Valstein etc expun aproximativ 80 de lucrări .

În 1853 este înfiinţată moara lui Assan cea mai modernă moară din ţară dotată cu o maşină cu aburi, valţuri şi site; moara va fi demontată de turci şi transportată la Istanbul în 1918, în timpul ocupării Capitalei.

Pentru Bucureşti începe o perioadă a ocupaţiilor străine: ocupaţie militară rusă din vara anului 1853 până în iulie 1854, ocupaţie turcească din iulie 1854 până în august 1854 şi ocupaţie austriacă din 1854 până în 1856.

Medicul militar american James Oscar Noyes scrie într-o carte despre Bucureşti după o vizită din 1854 „Niciodată n-am văzut luxul şi lipsa, frumuseţea şi urâtul, mândria şi sărăcia puse într-un aşa de izbitor contrast. Aici se arată un gen schimonosit de civilizaţie, cum se întâmplă întotdeauna într-o societate în care libertatea şi robia stau alături una de alta.” Medicul militar german Wilhelm Derblich după ce critică şi ironizează unele aspecte ale oraşului menţionează despre Grădina Cişmigiu „este locul vesel de adunare al tuturor plimbărilor […] şi singurul loc unde se uită că te găseşti în Muntenia, ci te crezi transportat aievea într-un elegant loc de distracţie al unui stat civilizat.”

În mai 1857 în Bucureşti se introduce iluminatul public cu petrol lampant devenind astfel primul oraş din lume care foloseşte lămpi cu petrol

La 24 ianuarie 1859, în urma dublei alegeri ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza se realizează de fapt unirea Principatelor .

Noul domnitor este întîmpinat cu entuziasm la 29 ianuarie 1859 de bucureşteni. La sfârşitulul anului 1859, Mihail Kogălniceanu susţine ideea ca Bucureşti să devină capitală a Principatelor motivând prin faptul că ţările europene şi Turcia considerau Bucureştiul drept capitală, aici erau reşedinţele consulatelor străine, începuse deja transportarea arhivelor cancelariilor de la Iaşi către Bucureşti, spunând printre altele:

Oraşul Bucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de arterul principal al comerciului, al bogăţiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al Occidentului către Orient, cu o populaţiune numeroasă, compactă şi eminament românească, Bucurescii este apoi singurul oraş care are elementul cel mai puternic al unei ţării, clasa sau starea de mijloc. Nicăierea, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari, un popul cu aspiraţiuni mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opiniunea publică n-a putut a se dezvolta şi domni mai mult decât în Bucuresci.— Mihail Kogălniceanu

Notele călătorilor străini în Bucureştiul acestei perioade îl descriu drept un oraş al contrastelor [31] , „arată când ca un sat, când ca o capitală [32] .

La 24 ianuarie 1862 se deschide primul parlament al României iar Bucureşti este proclamată capitala ţării.

Noul statut de capitală a României a adus oraşului Bucureşti un ritm rapid de dezvoltare sub toate aspectele: străzile din oraş se pavează cu granit, piatră cioplită şi piatră de râu, se construiesc trotuare pietonale pe străzile principale, se amenajează grădina botanică, se înfiinţează gimnaziile Lazăr şi Matei Basarab, Universitatea din Bucureşti, Şcoala de Bele-Arte, se amenajează noi pieţe şi grădini publice, se construieşte prima linie de cale ferată dintre Bucureşti şi Giurgiu, se pune piatra de temelie a Azilului Elena Doamna pentru fete orfane. Se înfiinţează noi societăţi: Societatea Română de Ştiinţe (1862), Societatea română de arme, gimnastică şi dare la semn (17 mai 1862) - prima asociaţie sportivă din România, Direcţia Centrală a Poştelor (4 august 1862), Societatea pentru învăţătura poporului român (1866), Societatea Literară Română (13 aprilie 1866) - care devine din august 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879 Academia Română, Societatea de ştiinţe fizico-naturale (1868), Filarmonica Română (11 mai 1868) - astăzi Filarmonica „George Enescu“- care îşi susţine concertul inaugural la 27 decembrie 1868, Societatea de geografie (27 iunie 1875), Societatea Naţională de Cruce Roşie a României (16 iunie 1876) etc.
Numărul de locuitori creşte de la 65.000 în 1831 la 121.734 în 1860

La începutul anului 1866, domnitorul Cuza este răsturnat de o coaliţie formată din liberali şi conservatori. Bucureştenii, în număr de 30.000 [35] îl întâmpină pe prinţul Carol de Hohenzollern la Băneasa, unde primarul Capitalei , Dumitru Brătianu îi oferă cheile oraşului.

Materiarele folosite pentru acest articol sunt preluate de pe Wikipedia, Wapedia, Micul Paris, etc. toate fiind gasite pe internet.

     media: 4.27 din 11 voturi

pagina urmatoare >>

X
Termeni si conditii de utilizare